Aceste criterii se regasesc intr-un studiu realizat de Bursa de Valori Bucuresti in randul administratorilor fondurilor de investitii, ai fondurilor private de pensii si firme de brokeraj.

Un sondaj recent in randul investitorilor de retail, realizat de Silviu Enache, director piete de capital in cadrul OTP Bank la editia a treia a conferintei „Maturizarea pietei de capital”, organizata de wall-street.ro, a oferit rezultate similare. Astfel, majoritatea investitorilor s-au aratat la acel moment interesati de companiile din energie, agricultura si IT.

Sondaj: Ce companii vor sa vada investitorii pe bursa

Sondaj: Ce companii vor sa vada investitorii pe bursa

Repondentii la sondajul Bursei de Valori Bucuresti au afirmat ca ofertele pentru listare ar trebui derulate de companii solide financiar, cu perspective bune de crestere si care activeaza intr-un domeniu cu reprezentativitate redusa pe bursa de la Bucuresti, precum IT, agribusiness, retail, food&beverage, materiale, real-estate si telecom.

In plus, emitentul trebuie sa aiba o capitalizare estimata a free-float-ului de minim 15 milioane euro, intrucat sub acest prag compania ar putea deveni neinteresanta pentru investitorii institutionali, iar de acestia depinde succesul unei oferte. Free-float-ul ar trebuie sa fie de cel putin 25%-30%.

"Se considera mai important succesul generat de o cerere superioara (determinata de un pret atractiv) decat pretul propriu-zis obtinut in cadrul tranzactiei. Pentru evaluarea ulterioara a companiei care precede un eventual exit al actionarilor initiali, este mai important pretul dupa listare decat cel din oferta; un pret bun dupa listare se obtine daca exista lichiditate potentiala bazata pe suprasubscriere la IPO", se arata in studiu.

O alta cerinta a investitorilor institutionali este ca cel putin 20-30% din actiunile scoase la vanzare sa fie destinate micilor investitori, astfel incat sa participe investitori cu profiluri diferite, dar si o lichiditate a actiunilor.

Totodata, compania nu ar trebui sa aiba o expunere prea ridicata a lichiditatilor sau investitii semnificative in afara obiectului principal de activitate.

"O companie cu mult cash sau cu activitate prea diversificata va semnaliza un management mai putin performant din perspectiva pietei de capital. Astfel de situatii pot conduce la un pret de vanzare a actiunilor pe piata mai scazut si eventual la un esec al ofertei publice", se arata in rezultatele studiului.

Citeste si:

Oferta ar fi justificata daca emitentul va utiliza banii atrasi pentru investitii, intrucat alte obiective iar face reticenti pe investitori si ar putea duce la esecul operatiunii.

In plus, investitorii institutionali prefera sa cumpere intr-o oferta actiuni nou emise intr-o majorare de capital, nu vandute de actionarii existenti, intrucat altfel ar exista banuieli ca actionarii respectivi ar viza doar transferul riscului, fara ca firma sa aiba nevoie de capital. Totusi, repondentii spun ca ar cumpara actiuni vandute de actionarul majoritar, dar aceasta decizie este conditionata de stadiul de dezvoltare si maturitate al afacerii.

"Existenta finantarii bancare, pana la un nivel, confera un grad de siguranta mai mare - firma a fost verificata si este monitorizata si de catre banca. O firma fara credit bancar poate fi considerata prea conservatoare din perspectiva managementului financiar, sau poate ridica intrebari de eligibilitate bancara. Prin contrast, o firma supraindatorata este putin probabil sa fie convingatoare daca solicita atragerea de sume in oferta publica preponderent pentru rambursari de credite. Utilizari partiale pentru rambursari de credite sunt acceptabile cand urmaresc atingerea unui grad de indatorare optim, o echilibrare intre mai multe valute sau o imbunatatire a profilului de maturitati. Este preferabil ca sumele atrase sa fie folosite pentru dezvoltare", se mai arata in studiu.

Alte cerinte pe care compania trebuie sa le indeplineasca vizeaza respectarea planului si proiectelor incluse in prospectul de oferta, un grad ridicat de transparenta, o politica de dividend, dar si respectarea principiilor de guvernanta corporativa, printre care respectarea drepturilor actionarilor minoritari, calitatea raportarilor financiare, structura si atributiile consiliului de administratie.

Totodata, investitorii vor ca actiunile sa intre la tranzactionare la scurt timp dupa incheierea ofertei, in acest sens fiind necesar sprijinul acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Depozitarul Central.

Guvernul s-a angajat fata de FMI sa vanda actiuni reprezentand cate 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz, cel putin 10% din Hidroelectrica si Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom, o participatie de 20% din CFR Marfa si pana la 20% din Tarom.

Oferta Transelectrica s-a incheiat cu succes la finalul lunii martie, iar intermediarii pentru ofertele Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica si Tarom au fost deja selectati. Intre timp, Hidroelectrica a intrat in insolventa, astfel ca listarea va fi amanata, iar termenele inaintate in prima parte a anului de reprezentantii statului pentru ofertele la Transgaz (iunie) si Tarom (mai) au fost depasite. In cazul Transgaz a fost stabilit un nou termen, pentru finalul lunii septembrie, iar in prezent prospectul de oferta este pe masa CNVM spre analiza.