Companiile Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie, din grupul elvetian Alpiq, care au avut acorduri directe cu Hidroelectrica, precum si Federatia Sindicala Hidrosind au cerut instantei anularea procedurii de intrare in insolventa a companiei, informeaza Mediafax.

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis, joi, mentinerea hotararii din 20 iunie a Tribunalului Bucuresti privind deschiderea procedurii insolventie Hidroelectrica, respingand astfel cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Hidrosind.

Instanta arata in decizie ca, in rejudecarea cauzei in faza recursului, respinge cererile de interventie voluntara formulate de Alpiq RomEnergie si Alpiq RomIndustries. Totodata, instanta mentioneaza in decizie ca mentine dispozitiile Tribunalului Bucuresti privind insolventa Hidroelectrica.

Decizia este irevocabila, astfel ca raman in vigoare dispozitiile din cadrul procesul de renegociere a contractelor directe a energiei si deciziile de reziliere a acordurilor cu companiile Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT Romania si Euro P.E.C, luate dupa intrarea companiei in insolventa.

Hidroelectrica a intrat in insolventa in luna iunie din cauze precum vanzarile de energie la preturi mult diminuate fata de referinta pietei, managementul deficitar si seceta prelungita. Producatorul de electricitate a pierdut 1,1 miliarde euro in perioada 2006-2012 din vanzarea energiei prin contracte directe la preturi mici.

Avocatul Remus Borza, seful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spunea in septembrie ca insolventa Hidroelectrica va fi un succes si va putea fi replicata si la alte societati.

Euro Insol preciza ca daca procedura de deschidere a insolventei va fi anulata, cu consecinta reactivarii contractelor bilaterale, Hidroelectrica ar putea intra in faliment.

Citeste si:

"Nu inseamna ca dispare cel mai mare producator de energie (daca Hidroelectrica ar intra in faliment, n.r.). Probabil s-ar putea suplini cantitatea de energie. Dar dispare un agent economic care are un monopol pe piata serviciilor tehnologice de sistem. Fara Hidroelectrica Romania ramane la propriu in bezna, in intuneric", spunea Borza.

Seful firmei Euro Insol mai spunea ca Hidroelectrica ar putea iesi din insolventa pana la 31 decembrie.

Totodata, Borza afirma ca statul a fost unul dintre "baietii destepti" de la Hidroelectrica, care a dus o politica nesabuita prin contracte paguboase pentru companie si investitii in favoarea altor institutii. El a acuzat politica guvernarilor din ultimii ani care au contribuit la "capusarea" Hidroelectrica.

"Hidrelectrica este a intregii Romanii si ea trebuie sustinuta in primul rand de catre stat. O sa fac o observatie ceva mai malitioasa vis-à-vis de statul roman. Ca tot este la moda acea sintagma cu sens peiorativ: «Baietii destepti». S-ar putea ca cel mai destept baiat dintre baietii destepti sa fi fost chiar statul roman", a spus reprezentantul Euro Insol.

Argumentele lui Borza pentru care statul este unul dintre "baietii destepti" sunt legate de faptul ca ministri de resort din ultimii ani au negociat contracte de livrarea a unei cantitati de energie mai mare decat putea produce Hidroelectrica, iar ulterior, compania a fost nevoita sa cumpere energie la preturi foarte mari.

"Pe semnatura mai multor ministri, Hidroelectrica a fost constransa sa achizitioneze energie electrica la pretul de 234, 250 de lei (pe MWh - n.r), pentru ca ulterior sa o vanda baietilor destepti la 130 de lei sau in piata reglementata la 189 de lei. Ne mai miram cum a ajuns Hidroelectrica in insolventa, sa inregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinta a acestei politici nesabuite de a trage din toate partile in Hidroelectrica", a mai spus Borza.

Potrivit Euro Insol, decizia Tribunalului Bucuresti de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica a fost criticata in principal pe considerente de ordin procedural, dar s-a incearcat si acreditarea ideii ca societatea nu ar fi in insolventa si ca scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denuntarea contractelor incheiate cu «baietii destepti».