"Se pregateste debarcarea lui Victor Cionga. Se pare ca in sase luni a reusit sa-i deranjeze pe multi cu propunerile lui de restructurare a grupului BVB. Consiliului de Administratie va lua o decizie joi, cand se va discuta evaluarea activitatii sale la sase luni", au declarat sursele citate.

Cionga a preluat conducerea executiva a Bursei de Valori Bucuresti in luna septembrie a anului trecut, la doua luni dupa ce a fost numit director general de catre Consiliul de Administratie.

Unul dintre obiectivele declarate ale lui Cionga este restructurarea interna atat a companiei Bursa de Valori Bucuresti, cat și la nivelul grupului BVB, in care se mai regasesc Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucuresti, Fondul de Compensare a Investitorilor si Institutul de Guvernanta Corporativa.

Astfel, in proiectul de buget de venituri si cheltuieli pentru acest an al BVB sunt prevazute costuri de 816.000 de lei pentru reorganizarea interna, inclusiv prin reducerea numarului de angajați "la un nivel optim, cu scopul eficientizarii operațiunilor derulate de companie".

Reorganizarea ar presupune si comasarea unor departamente din companiile din grupul BVB si, implicit, scaderea numarului de angajati si a costurilor. Printre departamente vizate ar fi cele de juridic, administrativ si contabilitate. Totodata, este vizata si implementarea rapida de catre un specialist de resurse umane a unui plan de evaluare și motivare a personalului BVB, in funcție de performanțele obținute.

Alte surse din piata de capital au declarat pentru Mediafax ca posibila revocare a lui Cionga ar fi un prim pas pentru o viitoare schimbare a Consiliului de Administratie, avand in vedere ca o parte dintre actionari vor incerca sa propuna alegerea de noi administratori in AGA de bilant convocata pentru finele lunii aprilie.

"Consiliul de Administratie este dezbinat. Este posibil sa zboare la AGEA (din 24 aprilie - n.r.), avand in vedere ca si-a cam pierdut din sustinerea actionarilor, daca ne uitam la cvorumul care a fost la ultima AGA (in care trebuia votata schimbarea politicii de comisioane - n.r.)", au mai spus sursele.

In urma cu doua saptamani, adunarea generala extraordinara a actionarilor nu s-a intrunit din lipsa de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea scaderea comisioanelor variabile din valoarea tranzactiilor si introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenti actionari care detineau 40,15% din titluri, iar cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.

Citeste si:

Modificarea politicii de tarifare a determinat controverse atat intre membrii Consiliului de Administratie al Bursei, cat si intre firmele de brokeraj. Brokerii mici au sustinut ca noua modalitate de tarifare le va creste costurile si, intr-un final, vor fi nevoiti sa iasa din piata, in timp ce firmele mari de brokeraj au sustinut aceasta propunere, avand in vedere ca pentru ele cheltuielile urmau sa scada.

Asociatia Brokerilor, al carei presedinte este Dan Paul, actual vicepresedinte al BVB, a anuntat ca se va opune schimbarii politicii de tarifare inca dinainte de AGA.

Desi AGA pentru modificarea comisioanelor nu s-a intrunit in 13/14 martie, Consiliul de Administratie al BVB a pus din nou propunerea pe ordinea de zi a unei noi adunari generale, convocata pentru 24/25 aprilie.

Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti a fost ales la inceputul anului trecut, iar din cei noua membri, sase fac parte din "grupul bancilor", care l-a sustinut pe Lucian Anghel pentru functia de presedinte CA.

"Grupul bancilor" este reprezentat in CA si de Valerian Ionescu (BCR), Adrian Lupsan (director general adjunct la Intercapital Invest), Narcisa Oprea (avocat la Schoenherr si Asociatii), Schroll Matjaz (reprezentant al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea) si Robert Cosmin Pana (din partea firmei de brokeraj Swiss Capital si fost angajat al BVB si al Depozitarului Central).

Ceilalti trei membri sunt fostul presedinte CA Stere Farmache, Dan Paul si Octavian Molnar (IFB Finwest).

Cei mai mari actionari ai BVB sunt fonduri de investitii straine, printre care fonduri Erste si fonduri Franklin Templeton, care detin cate 5% din actiuni. Totodata, o prezenta vizibila sunt SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) si SIF Oltenia (SIF5), care detin tot cate 5% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.