Hermes RON a fost cel mai performant fond de investitii romanesc in primul semestru din acest an, reusind sa genereze un castig de 64% - de zece ori cat cele mai mari dobanzi pe care bancile locale le ofera la depozitele anuale. Administrat de Atlas Asset Management, Hermes este unul dintre putinele fonduri romanesti cu o politica de investitii similara hedge fund-urilor foarte populare in Statele Unite.
Echipa de conducere Atlas Asset Management (fosta Piscator Capital) este formata in buna parte din fosti bancheri care au infiintat compania in 2009. Dragos Balaci este directorul general, el activand anterior ca dealer sef in cadrul RBS Romania si Bancpost. Actionarul majoritar al Atlas este Liviu Arnautu, fost trezorier Emporiki Bank, iar din Consiliul de Administratie mai fac parte Petre Terzi, fost vicepresedinte CEC, si Dumitru Lungu fost vicepresedinte al MISR Romanian Bank.

Atlas Asset Management se afla pe locul 11 in clasamentul celor mai mari administratori de fonduri din Romania in functie de cota de piata (excluzand SIF-urile). La sfarsitul primului semestru Atlas avea active totale de 34,9 milioane lei (15,4 mil. euro)


Wall-Street.ro:
Care au fost investitiile care v-au adus cele mai mari castiguri in primul semestru?

Dragos Balaci: Echipa noastra este formata din oameni de banca, care au lucrat ca traderi in trezorerie si au mentalitatea specifica. Este unul dintre motivele pentru care in general fondurile noastre sunt fonduri care merg pe ideea de hedge fund si mai putin pe modelul fondurilor clasice.

Au fost cateva investitii de succes in primele sase luni. A fost de exemplu raliul bondurilor romanesti: din noiembrie anul trecut, cand noi ne-am construit pozitiile, si pana la maximul din luna mai anul acesta. In termeni de dobanda, au plecat de la 6,5% si au avut minimele la 4,3% la bondurile pe cinci ani. Asta inseamna o variata in pret de 10% sau chiar 15% cele cu durata mai mare.

Nici Bursa nu a mers prost anul acesta; daca vindeai sus in primul trimestru puteai face un profit bun.

Am avut de asemenea o pozitie mai veche de short pe francul elvetian, care ne-a avantajat in acest an cand moneda a scazut si fata de euro si fata de dolar.

Nu am avut pozitii pe yen, nu poti sa le ai pe toate. Acum este deja prea tarziu sa intram. Daca n-am prins miscarea pe dolar-yen de la inceput, acum, cand deja toti investitorii si toata presa a vorbit despre asta, e deja prea tarziu. Nu are rost sa urci in tren pentru inca 10 statii dupa ce a mers deja 100.

WS.ro: Ce preferati, piata romaneasca sau pietele straine?

DB: In mare parte activele in care investim sunt romanesti. Sunt si straine, mai ales cand vorbim de piata valutara, insa este greu sa fii competitiv intr-o piata in care informatia despre o oarecare companie germana sau americana ajunge la noi dupa ce au citit-o deja milioane de oameni.

Avantajul nostru comparativ se regaseste aici, in piata noastra.

WS.ro: De ce nu vedem mai multe asa-zise fonduri de hedging in Romania, fonduri care risca mai mult pentru a genera randamente mai mari?

DB: Marii asset manageri romani, cei care depind de banci, nu prea au interesul sa mearga pe ideea de hedge fund pentru ca asset managementul clasic, fondurile monetare si de obligatiuni, merg exceptional; au clientela si nu au de ce sa riste.

De asemenea, genul de clientela careia i se adreseaza acest tip de fond, contrar a ceea ce poate multa lume crede, nu este retailul. Am avut oameni de retail care au vrut sa vina in hedge fund-ul nostru (Audas) si pe care am incercat sa ii directionez catre altceva. De ce? Pentru ca un hedge fond are voltatilitati mari si cei care investesc trebuie sa aiba o mentalitate de investitor pe termen lung.

Si noi investim in actiuni, obligatiuni sau derivate, dar in schimb suntem foarte oportunisti, facem in si out destul de des, de aceea daca piata sa misca cu 2% putem sa aratam un rezultat pozitiv sau negativ de 7%, de exemplu.

Fondurile de genul acesta pot fi spectaculoase in anumite perioade de timp, insa in alte perioade exista si reversul medaliei.

Este o problema faptul ca administratorii adesea nu prezinta clientilor foarte clar avantajele si dezavantajele fondurilor.
Avand in vedere ca noi nu putem sa ne comparam cu masinaria corporativa pe care alti administratori o au in spate, trebuie sa evitam orice neintelegere care ne-ar putea afecta.

WS.ro: Exista in Romania acea masa de clienti foarte bogati care sa fie dispusi sa investeasca in hedge fund-uri?

DB: Sunt convins ca exista, insa nu sunt convins ca (din motive mai mult sau mai putin obiective) acestia au incredere in industrie. Pentru a fi manager de hedge fund trebuie sa exprimi incredere si nu incredere abstracta, incredere ca cineva iti da bani multi pe mana si tu nu iti bati joc de ei. Chestia asta se construieste in timp.

Din acest motiv nu ne putem compara cu SUA, de exemplu. Nu ai o istorie, un background si o industrie financiara suficient de corecta ca sa te duci la Ion Tiriac, un simplu exemplu, sa il privesti in ochi si sa ii spui "da-mi doua milioane in fondul meu de investitii".

Motivatia e simpla: asa cum oricare administrator de fond romanesc se poate duce la el, la fel se pot duce si cei la Citi si de la JPMorgan si de la UBS - oameni cu niste institutii uriase in spate. Cum il convingi pe omul acesta sa iti dea tie banii in detrimentul lor?

Mai este si a doua explicatie si anume ca in general acestor oameni foarte puternici si bogati romani le place sa isi administreze singuri averea.


WS:
Fondurile de investirii distribuite in Romania reusesc aproape constant sa bata dobanzile bancare, insa chiar si asa foarte putini romani le iau in considerare ca alternativa de investitie. Cand vom vedea o migratie spre acestea?

DB: Daca Romania nu derapeaza economic si va intra intr-un ciclu de “easing”, iar romanii se vor trezi ca primesc de la banci 1% la valute si 3% la lei, atunci vor incepe sa se uite la alternative. Este foarte posibil ca in urmatorii zece ani sa vedem cum numarul investitorilor in fonduri il va egala pe cel al persoanelor care au depozite bancare.

De ce nu se duc inca? Pentru ca cei care pot sa economiseasca sunt deja captivi in anumite banci, poate anumite fonduri, si astfel trebuie fie ca acestia sa isi mareasca resursele financiare si sa economiseasca mai mult, fie sa apara alti oameni care sa poata face economii.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri