Fondul Monetar Interntional (FMI) si zona euro au fost aruncati unul in bratele altuia de declansarea crizei datoriilor din Grecia la inceputul anului 2010, insa acum oficiali din ambele tabere afirma ca s-ar putea ajunge la un divort, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ), preluat de Mediafax.
Tensiunile acumulate in ultimii trei ani redevin de actualitate odata cu intalnirea reprezentantilor celor doua parti la Washington, la sfarsitul acestei saptamani, pentru discutii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare si reducerea indatorarii, noteaza publicatia.
"Divortul dintre Europa si FMI este real. (...) Fondul se intoarce la modul normal de a-si desfasura activitatea. Este o institutie care este obisnuita sa ia singura deciziile", a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges intr-un interviu in luna iulie, cu numai cateva luni inainte sa moara de cancer la varsta de 63 de ani.
Borges a ajuns la FMI in noiembrie 2010, la sase luni dupa primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai tarziu invocand motive de sanatate. In interviu a admis ca a parasit Fondul dupa ce a fost marginalizat in privinta programului financiar pentru Grecia.
Citeste si:
Fondul s-a alaturat Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene (BCE) pentru a forma "troica" creditorilor externi, responsabila de supravegherea implementarii programului convenit cu Grecia si ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia si Cipru.
Totul a inceput bine. Cand o echipa FMI a sosit in aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind "aproape ca si cum puscasii marini ar SUA ar fi ajuns intr-o zona de razboi". Fondul si expertiza sa erau "de neinlocuit", a spus Borges.
Nu a durat mult insa pana sa apara tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fara sa tina cont ca optiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenentei la zona euro.
"Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (...) Programul a fost gresit de la inceput", a afirmat el.
Citeste si:
Dupa trei ani, expertii troicii isi aduc aminte de certuri privind proiectiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar si ratele de indatorare.
"A trebuit sa negociem cifrele ... Nu asa rebuie sa functioneze lucrurile", a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimarile economice pentru Grecia in acest an.
O sursa majora de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, intocmita de Fond si bazata in mare parte pe raporturile datorie guvernamentala/PIB. Regulile Fondului impiedica institutia sa imprumute bani unei tari care nu-si poate plati datoriile, astfel ca analiza era cruciala pentru ca FMI sa poata imprumuta in continuare Grecia.
Analiza nu a fost, insa, privita cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre expertii FMI a numit-o o gluma, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca "poveste de adormit copii", iar un oficial al Ministerului de Finante elen a spus ca este "ridicola din punct de vedere stiintific". Borges a declarat, politicos, ca a fost "foarte subiectiva".
Citeste si:
Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus si o critica dura a rolului Comisiei Europene in cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, ca nu a respectat propriile reguli atunci cand a imprumutat Grecia.
Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reactionand cu furie.
"Nu este corect ca FMI sa se spele pe maini si sa arunce apa murdara in capul Europei", a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmand ca este "o furtuna intr-un pahar cu apa".
Rehn sustine ideea unui mecanism anticriza european, fara implicarea FMI, la fel ca alti lideri importanti, precum puternicul reprezentant al Germaniei in board-ul BCE, Jorg Asmussen, si ministrul de Finante german, Wolfgang Schauble.
Pe de alta parte, Fondul nu doreste sa-i scada credibilitatea in Europa. Pentru a evita in oarecare masura acest efect, FMI a imprumutat sume tot mai mici in noile acorduri de ajutor financiar, dar si-a pastrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.
Citeste si:
De asemenea, institutiile europene par in ultima perioada tot mai increzatoare in propriile forte, in contextul calmarii crizei, situatie care le face sa se simta mai putin dependente de FMI. Seful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidentiat aceasta noua atitudine atunci cand a respins ca "lipsite de interes" ratele de indatorare folosite de FMI la acordarea de imprumuturi.
Aceste rapoarte, a afirmat el intr-un interviu pentru WSJ, nu iau in calcul dobanzile foarte scazute si maturitatea datoriei Greciei catre statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil ca tarile din zona euro isi regandesc angajamentul, asumat catre FMI la sfarsitul anului 2012, de a sterge o parte din datoria Greciei.
Seful FMI, Christine Lagarde, a raspuns joi, in comentarii la de la sediul Fondului din Washington.
Citeste si:
"Nu am motive sa ma indoiesc ca guvernele vor onora si, daca este nevoie, vor reitera angajamentele asumate", a spus Lagarde.
Unul dintre motivele care au tinut Fondul implicat in Europa este relatia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a conditionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI.
Axa Berlin-Washington a rezistat atata timp cat interesele acestora au coincis, precum in 2012, cand FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privati ai Greciei pentru a accepta pierderi.
In prezent, afirma oficialii consultati de WSJ, Merkel nu vrea sa le spuna germanilor, nici chiar dupa incheierea alegerilor parlamentare din septembrie, ca guvernul de la Berlin nu va recupera in totalitate imprumuturile acordate Greciei, asa cum cere FMI.
"Daca zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai buna veste posibila", a spus in iulie Lagarde. Momentul despartirii s-ar putea sa nu fie prea indeparat, conchide cotidianul american.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
