Cei doi actionari au cerut in 14 februarie convocarea adunarilor generale (ordinara si extraordinara) a actionarilor, stabilite de management pentru data de 10 aprilie, si solicita atat reducerea numarului de membri ai Consiliului de Supraveghere de la cinci la trei persoane, cat a numarului de membri ai Directoratului, tot de la cinci la trei, anunta Mediafax.
Carabulea si Tanase au mai solicitat si prezentarea unui raport privind modul in care Directoratul a supravegheat realizarea bugetului pe anul 2013. Acestia mai doresc acordarea unui vot de incredere membrilor Consiliului de Supraveghere si stabilirea celor trei membri ai acestuia care vor continua activitatea in aceasta structura.
Directoratul a adaugat pe ordinea de zi a sedintei AGA din 10 aprilie propunerea de imputernicire a acestuia de a analiza si identifica "eventuale oportunitati de dezvoltare a bancii prin realizarea unei fuziuni si, in cazul in care exista o astfel de oportunitate, pentru a intocmi proiectul de fuziune" care va fi supus spre aprobarea AGEA.
"Tinem sa atentionam ca noi nu am solicitat, nu am acceptat si nu am fost si nu suntem de acord cu inscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 10 aprilie 2014, formulat astfel: «imputernicirea Directoratului Bancii pentru a analiza si identifica eventualele oportunitati de dezvoltare a Bancii, prin realizarea unei fnziuni si, in cazul in care exista o astfel de oportunitate pentru a intocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare AGEA»", se arata intr-o adresa transmisa de Carabulea si Tanase presedintelui Directoratului bancii, Johan Gabriels.
Adresa a fost semnata luni, 10 martie, si publicata miercuri pe site-ul Bursei de Valori.
"Din modul de formulare si inscriere in ordinea de zi a AGEA a unui nou punct, necerut de noi, care avem calitatea de actionari semnificativi semnatari ai cererii de convocare a celor doua adunari generale, lasa sa se inteleaga ca acest convocator, publicat de dumneavoastra in data de 6 martie 2014, si corectat in data de 10 martie 2014, a fost acceptat de noi, avand calitatea de actionari semnificativi, care detinem 52,5077% din capitalul social al Bancii si din drepturile de vot, lucru total neadevarat si revoltator. Pentru corecta informare a acttionarilor si a investitorilor BCC, va cerem sa faceti de urgenta rectificarile si comunicarile necesare indreptarii acestei induceri in eroare cu buna stiinta a celor interesati de banca, in caz contrar va asumati personal si in numele intregului Directorat toate riscurilc si consecintele prevazute de lege pentru astfel de fapte", arata Carabulea si Tanase..
Ilie Carabulea controleaza 41,2898% din actiunilebancii, iar Corneliu Tanase detine 11,2179% din titluri.
Banca a transmis miercuri un alt raport Bursei in care se arata ca prin ordin al prim-viceguvernatorului BNR s-a dispus institutiei de credit sa consemneze ca Ilie Carbulea si Corneliu Tanase actioneaza concertat.
Carabulea si Marian Mirzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fosat arestati preventiv pentru fapte de coruptie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzati ca, in mod fraudulos, in perioada mai - decembrie 2013, au reusit sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurari.
Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a declarat in urma cu doua saptamani ca in doua - trei saptamani va aparea o decizie a BNR in legatura cu un actionar al unei banci care nu mai indeplineste conditiile cerute de lege pentru a fi actionar si isi va pierde probabil dreptul de vot in AGA.
Desi a refuzat sa spuna despre cine este vorba, oficialul BNR s-a referit, cel mai probabil, la Ilie Carabulea.
Directoratul Bancii Carpatica a propus ca data de referinta 1 aprilie 2014, astfel ca la AGA vor putea fi prezenti numai actionarii cu drept de vot inscrisi in registrul actionarilor tinut de Depozitarul Central.
Potrivit articolului 230 din OUG 99/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, "in cazul in care persoanele care detin participatii calificate la institutia de credit, persoana juridica romana, nu mai indeplinesc cerintele prevazute de lege si de reglementarile emise in aplicarea acesteia privind calitatea actionariatului unei institutii de credit sau exercita o influenta de natura sa pericliteze administrarea prudenta a institutiei de credit, Banca Nationala a Romaniei dispune masurile adecvate pentru incetarea acestei situatii. In acest sens, independent de alte masuri sau sanctiuni care pot fi aplicate institutiei de credit ori persoanelor care exercita responsabilitati de administrare si/sau conducere a acesteia, Banca Nationala a Romaniei poate dispune suspendarea exercitarii drepturilor de vot aferente actiunilor detinute de actionarii sau membrii respectivi si/sau instituirea administrarii speciale ori implementarea unor masuri de stabilizare.
Actionarii fata de care s-a dispus masura de suspendare a dreptului de vot nu mai pot achizitiona noi actiuni ale institutiei de credit, persoana juridica romana.
Actionarii al caror exercitiu al drepturilor de vot nu este suspendat pot tine adunare generala si pot sa ia orice hotarare de competenta acesteia, cu majoritatea prevazuta de lege sau, dupa caz, de
actul constitutiv, majoritatea respectiva fiind raportata in acest caz la totalul capitalului social detinut de actionarii in cauza.
"Daca masura suspendarii drepturilor de vot este aplicata actionarilor reprezentand intregul capital social, Banca Nationala a Romaniei poate hotari retragerea autorizatiei institutiei de credit", se mai spune in lege.
Tribunalul Bucuresti a decis, miercuri, inlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru omul de afaceri Ilie Carabulea, in dosarul "Carpatica", in care este acuzat de cumparare de influenta si dare de mita.
Tribunalul Bucuresti a judecat marti cererea omului de afaceri Ilie Carabulea, care controleaza grupul Carpatica, de inlocuire a masurii arestarii preventive, iar miercuri a pronuntat decizia. Instanta a dispus ca Ilie Carabulea sa fie arestat la domiciliu.
Decizia poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti atat de Ilie Carabulea, cat si de procurorii anticoruptie.