Reinceperea privatizarilor, incetarea interferentelor cu managementul companiilor de stat si adoptarea unor facilitati fiscale cu impact real asupra pietei de capital romanesti ar trebui sa se afle pe lista prioritatilor noului guvern, spun antreprenorii si administratorii de fonduri romani. Acestia nu se asteapta insa ca premierul care va conduce Romania pana la alegerile de anul viitor sa ‘riste’ adoptarea unor masuri cu impact major asupra piete de capital si a mediului de business in general.
WALL-STREET.RO lanseaza campania editoriala #GuvernulTAU, un proiect care isi propune sa prezinte si sa disemineze propunerile mediului de business si solicitarile strazii pentru viitorii decidenti politici. Proiectul editorial isi propune doua lucruri esentiale: 1) selectarea reactiilor din partea romanilor care solicita in strada schimbarea sistemului etatist si 2) cele mai bune idei ale mediului de business pentru guvernantii din Romania.
Citeste si:
“Sa fim realisti, cine a iesit in strada nu a venit sa strige pentru incurajarea investitiilor sau a pietei de capital romanesti. In momentul de fata nu exista in mediul politic un reprezentant pe care ‘strada’ sa si-l doreasca. Ma indoiesc ca noul guvern va avea o ‘mega’ agenda pentru incurajarea investitiilor in urmatoarele 12 luni” – Dragos Manolescu, director de investii OTP Asset Management.
Privatizarile trebuie continuate, chiar daca nu mai avem “pistolul” FMI la tampla
Guvernul Ponta a avut un start de mandat promitator la capitolul privatizari, pe Bursa de Valori Bucuresti fiind aduse in ultimi ani Romgaz, Electrica si Nuclearelectrica. La Romgaz si Nuclearelectrica statul a vandut pachete minoritare de actiuni pentru care a incasat in total peste 2 mld. lei, in vreme ce in cazul vanzarii a 51% din Electrica, oferta publica a strans 1,9 mld. lei. Ofertele au atras un interes ridicat inclusiv din partea populatiei obisnuite, care a primit discount-uri la actiunile cumparate.
“Inceptul a fost bun, insa in ultimul an deciziile au incetat sa mai fie pozitive pentru piata si pentru investitii in general. Probabil a contat si faptul ca in primii ani de mandat Guvernul Ponta a fost oarecum fortat de acordul cu FMI sa faca privatizari prin intermediul bursei, iar acum, cand nu mai suntem in situatia de a avea pistolul FMI la tampla, listarea companiilor de stat a devenit din nou doar teorie”, a declarat CEO-ul unei companii de administrare de fonduri din piata romaneasca.
Citeste si:
Din vara lui 2014 privatizarile au incetat, totul culminand acum doua luni cand ministrul Economiei Mihai Tudose s-a declarat impotriva listarii pe bursa a producatorului de sare Salrom, in ciuda faptului ca Guvernul din care acesta facea parte isi exprimase in trecut intentia de a continua programul de listari al altor companii detinute de stat, inclusiv Salrom.
“As vrea sa vad de la viitorul guvern o strategie coerenta care sa prevada listarea unor pachete minoritare la toate companiile de stat. Nu mi s-ar parea o idee rea nici intrarea statului in actionariatul BVB, ceva oarecum similar cu ceea ce se intampla acum in Ungaria, deoarece expunerea directa ar motiva statul sa contribuie la dezvoltarea pietei de capital”, este de parere Dragos Manolescu.
Hidroelectrica are cele mai mari sanse sa devina urmatoarea companie de stat care se va lista pe bursa. Producatorul de energie ar putea iesi din insolventa in prima parte a anului viitor si sa fie listat pe bursa in 2017, potrivit celor mai recente estimari ale ministrului Energiei, Andrei Gerea.
Citeste si:
Renuntarea la hobby-ul preferat de politicieni: interferenta cu managementul companiilor de stat
Introducerea managementului privat la companiile de stat a fost unul dintre cele mai discutate subiecte in mediul de business de-a lungul ultimilor patru ani, Ordonanta 109/2011 obligand aceste societati sa isi aleaga conducerile cu ajutorul expertilor independenti.
Noua lege trebuia, teoretic, sa reduca nivelul de influenta al politicienilor asupra unor companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau CFR. In practica insa, o buna parte din membrii board-urilor au fost alesi tot pe criterii politice, iar in unele cazuri s-a ajuns la situatii greu de explicat, precum demiterea managerilor privati de la CFR sau Tarom, la un an, respectiv noua luni, de la semnarea contractelor pe patru ani cu acestia.
Un caz aparte este cel al Electrica, unde statul a pornit in acest an un adevarat razboi cu administratorii privati, ajungand sa adopte decizii care au uluit investitorii, precum cererea de plata a unor prejudicii de 1,32 mld. euro de la companie.
Citeste si:
“Interferenta mai redusa asupra managementului companiilor din portofoliu ar trebui fie de asemenea una dintre prioritatile viitorului cabinet. Din acest motiv am si asteptari mai pozitive pentru Electrica odata cu schimbarea guvernului”, spune Dragos Manolescu.
Fondul Proprietatea este o alta companie care teoretic ar trebui sa fie pozitiv influentata de schimbarea guvenului, mai spune acesta. “Am redevenit optimist pe Fondul Proprietatea deoarece, dupa modificarile de cabinet, cresc sansele ca FP sa ajunga la un acord pentru vanzarea pachetelor de actiuni pe care le detine la subsidiarele Electrica”.
Fondul a retras in martie o oferta catre Electrica pentru vanzarea participatiilor minoritare pe care le are la patru subsidiare ale companiei, dar este gata sa reia negocierile.
Continuarea facilitatilor fiscale
Fostul Guvern Ponta s-a remarcat datorita reducerilor de taxe, antreprenorii locali sustinand recentele masuri cu impact pozitiv asupra mediului de business.
Citeste si:
“Masurile luate in ultimul an de Guvernul Ponta, au fost, suprizator, masuri bune, liberale. De exemplu, scaderea CAS, scaderea impozitului pe dividende. Mi-as dori ca aceste masuri sa fie continuate si de Guvernul care va urma”, a declarat Alexandru Lapusan, cofondator si director general al producatorului de software Zitec.
“Sunt destul de speriat de faptul ca intotdeauna eu am fost liberal, sunt antreprenor si nu pot totusi sa nu observ ca acest Guvern Ponta m-a ajutat mult in business, a luat niste masuri care sunt singurele care mi-au adus niste bani in companie. Si, astfel, ma intreb daca eu mai sunt liberal pentru ca nu mai vad diferente majore intre doctrine”, spune Alin Stanciu, fondator si CEO al FashionUp, unul dintre cei mai mari retaileri online de fashion de pe piata locala.
Piata de capital romaneasca a fost insa in buna parte ignorata la capitolul facilitati fiscale de-a lungul ultimilor ani. Ultima masura fiscala cu impact asupra investitorilor de pe bursa dateaza din 2008, atunci cand impozitul pe castigurile din plasamentele in actiuni pe o perioada de cel putin un an era de 1%, in loc de cota generala de 16%.
Citeste si:
Masura a fost ceruta din nou in acest an de Organizatia Profesionistilor Pietei de Capital (OPPC). Acestia solicitasera si mentinerea obligativitatii platii CASS doar in cazul in care investitorul in cauza nu realizeaza venituri salariale sau venituri asimilate salariilor.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
