Bogdan Dragoi a vorbit despre planurile de investitii ale SIF Banat Crisana, dupa ce a iesit din rutina obisnuita a SIF-urilor si a bugetat un profit brut de 75 de milioane de euro, fara vanzari de active.

Nevand un profil ridicat de risc, societatea urmareste domenii care sa reflecte indeaproape dinamica economiei. Astfel, sectorul energetic reflecta cu adevarat potentialul economic al tarii, in opinia managerului de la SIF1. De asemenea, compania are investitii si in agricultura, in zona de infrastructura dar si in banci. “Sistemul bancar capteaza cel mai bine dinamica evolutiei economice. Motorul cresterii vine din consum, acesta este alimentat de IMM-uri, care sunt finantate de banci. Este un potential foarte mare”, explica Dragoi.

SIF 1 s-a concentrat pe eficientizarea si imbunatatirea performantelor societatilor majoritare din portofoliu.

In portofoliul SIF 1 exista o serie de companii nelistate inca, dar care ar putea face pasul spre bursa in urmatorii ani, dupa ce businessul ajunge la nivelul optim.

Cum putem deveni piata emergenta

Bogdan Dragoi spune ca piata de capital se vede cu un potential foarte mare de crestere, daca va fi introdus mixul de masuri potrivit pentru a creste numarul de emitenti si volumele de tranzactionare.

“Piata locala are potential. In acest moment sunt prea putine firme listate, lichiditatea este cazuta si o mare parte dintre investitori sunt de tip buy&hold. Daca vor fi adoptate masurile potrivite, piata ar putea creste”.

Desi subiectul anului pare a fi trecerea Romaniei la statutul de piata emergenta, presedintele SIF 1 spune ca mai sunt multe de facut pana la acel moment. “Expertii din piata spun ca listarea Hidroelectrica este pasul catre piata emergenta. Din punctul meu de vedere, nu este suficienta o tranzactie foarte mare. Si cand faci o analiza, extremele se elimina iar Hidro este o astfel de extrema. Consider ca ar trebui facuti si alti pasi pentru a atinge criteriile de piata emergenta: mai multi emitenti, un mix mai mare de investitori care sa creeze volum”.

Acesta compara procesul de crestere a bursei cu masurile guvernamentale: cresterea economica ideala este prin generarea de investitii, care sa creeze locuri de munca si astfel crestere economia. Acelasi traseu se aplica si in piata de capital: listarea de companii genereaza volume si astfel putem deveni piata emergenta.

Educatia, esentiala pentru dezvoltarea pietei

Insa, listarea de companii private trebuie sa treaca intai de reticenta managerilor si antreprenorilor romani, care nu par sa priveasca bursa ca pe o optiune reala de finantare.
Bogdan Dragoi spune ca aceasta bariera se poate sparge doar prin educatie. Acesta subliniaza ca inclusiv din discutiile avute cu diversi manageri, majoritatea aleg bancile comerciale ca banci comerciale, foarte putini bancile de investitii sau investitorii strategici si aproape nimeni piata de capital.

“Trebuie sa exploatam povesti de succes. Am vazut reactii pozitive dupa emisiunea de obligatiuni realizata recent de un start-up pe piata AeRo. Puterea exemplului este importanta in procesul de educare. In plus, avem discutii cu profesori de la ASE pentru a realiza prezentari sau chiar cursuri dedicate, astfel invat viitorii manageri sa invete din facultate despre alternativa pietei de capital”, a mai spus Dragoi.

In opinia sa, actorii pietei, atat din zona de reglementare cat si Bursa de Valori trebuie sa aiba un rol important in procesul de educare, in timp ce bancile pot sa directioneze companiile care se califica spre bursa.

Brexit?

Bogdan Dragoi se afla in tabara celor care vad mai multe avantaje daca Marea Britanie ar ramane in Uniunea Europeana, desi intelege si o parte dintre argumentele grupului pro-exit, in special cele legate de costuri si pierderi.

“Eu m-as pozitiona contra iesirii Marii Britanie din UE si ma gandesc la toate efectele. In primul rand, mai mult de jumatate din exporturile tarii merg in zona euro si foarte multe investitii dinspre UE vin in Anglia. Apoi, ar fi pierduta calitatea de centru financiar mondial, ar fi efecte asupra mondelor si actiunilor. Nu in ultimul rand, s-ar crea un precedent gresit daca o tara ar iesi din UE. Toate regulile se vor schimba radical. Ce va urma? Se va destrama Uniunea Euroepeana? Sunt multe efecte greu de anticipat acum, a mai spus Dragoi.

Britanicii vor decide pe 23 iunie daca tara va continua sa ramana membru UE, sau daca vor iesi din comunitatea europena, ca urmare a numarului tot mai mare de voci nemultumite de valul necontrolat de imigranti care sosesc in aceasta tara, dar si de implicarea tot mai mare a Uniunii in politicile interne ale Marii Britantii.

Opinia publica britanica este in prezent foarte divizata, sondajele realizate acordand atat sanse unui Brexit, cat si ramanerii tarii in UE – in functie de esantionul de persoane pe care a fost realizat si metoda folosita. Un studiu online realizat de Pinium pentru ziarul britanic The Observer a aratat ca 44% dintre britanici sustin ramanerea regatului in spatiul comunitar, in timp ce 42% vor iesirea din UE. De cealalta parte, un studiu efectuat de YouGov, publicat in Sunday Times, arata ca 43% dintre britanici doresc iesirea din UE si numai 42% doresc ramanerea.