“ Rezerva Federala si Banca Centrala Europeana, la fel ca multe banci centrale independente, sunt fortate sa faca o alegere dificila intre a creste dobanzile de referinta pentru a diminua presiunile inflationiste neobisnuit de puternice (care intr-o mare masura provin din cresterea preturilor la energie si alimente) versus a scadea sau a mentine constante dobanzile pentru a determina economiile lor sa evite o scadere drastica.

Majoritatea bancilor centrale par sa opteze pentru prima strategie – cea a cresterii dobanzilor- ceea ce accentueaza temerile privind cresterea preturilor, a ratei somajului si a incetinii cresterii economice, dar mai ales pune presiune asupra pietelor de capital”, a explicat Marcus Svedberg.

Europa de Est nu face exceptie de la aceasta tendinta generala. Bancile centrale din regiune au inceput, sa ridice dobanzile, masurile fiind destul de drastice, si aceasta in timp ce in mod clar gradul cresterii economice este in scadere, in general, in intreaga regiune. Cu toate acestea, sunt destui factori care fac Europa de Est mai putin vulnerabila decat pare la prima vedere.

In primul rand, gradul de indatorare a sectorului public din Europa de Est nu este foarte mare. Dintre cele sase tari cu cele mai mari economii din Europa de Est, Turcia si Polonia au avut cele mai mari datorii publice- 45% si, respectiv, 41 % din PIB in 2007. Pe locul al doilea din punct de vedere al datoriilor publice se afla Romania si Ucraina cu sub 20%, iar Kazakstan si Rusia au fost tarile cu cel mai mic grad de indatorare.
Nici sectorul privat din Europa de Est nu este foarte indatorat.

Citeste si:

La sfarsitul anului 2006, in cele mai mari economii din regiune, imprumuturile acordate sectorului privat au fost de sub 50% din PIB. Consumatorii, in particular, au fost cu mult sub acest coeficient, cu un total al creditelor de nevoi personale de sub 15 % si cu credite ipotecare cu mult sub 10% din PIB sau aproape neinsemnate pentru economiile mentionate. Creditele pentru nevoi personale reprezinta un segment in crestere rapida in Europa de Est, dar nivelurile sunt inca mici in comparatie cu tarile cu economii de piata mai mature- de exemplu, in SUA si Marea Britanie, imprumuturile acordate populatiei au fost de aproximativ 100% din PIB in 2006.

In al treilea rand, tarile din Europa de Est nu sunt foarte indatorate restului lumii. In cinci dintre cele mai mari sase economii din regiune, valoarea totala a datoriei externe, ca procent din PIB, este mai mica sau egala cu 50%.

“Faptul ca ratele dobanzilor au fost crescute in intreaga Europa de Est a avut un efect asupra pietelor si asupra comportamentului companiilor si al consumatorilor, dar e destul de probabil ca urmarile sa fie cu mult mai putin pronuntate decat in economiile dezvoltate. Cele mai mari economii din regiune au un grad relativ scazut de indatorare si, mai mult decat atat, faptul ca dobanzile reale in regiune sunt inca scazute, sau chiar negative, arata de asemenea, ca impactul recentelor cresteri spectaculoase ale dobanzilor ar trebui sa nu fie exagerat. Si, in final, in masura in care cresterea in Europa de Est ramane foarte puternica - media pentru cele mai mari sase economii din regiune a fost de aproape 7% in primul trimestru - nu exista un risc de stagflatie”, a precizat Marcus Svedberg.