"In prezenta cauza, urmarirea penala efectuata pana la momentul analizat releva particularitatile si consecintele unor fapte de coruptie savarsite de catre un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, impreuna cu un grefier din cadrul aceleiasi instante, cu oameni de afaceri, justitiabili si intermediari ai acestora", noteaza judecatorul de drepturi si libertati de la Curtea de Apel Bucuresti (CAB) care a emis mandate de arestare preventiva pe numele lui Stan Mustata si al complicei acestuia, Marianei Curea.

In motivare se mentioneaza ca inculpatii din dosar au alterat prestigiului Curtii de Apel Bucuresti si au manifestat dispret fata de colegii onesti, cu care "nu se poate vorbi" sau care nu pot fi "abordati".

"Nu sunt de neglijat aspectele concrete rezultate din comiterea faptelor pentru care au fost formulate acuzatii penale fata de inculpatii din speta, constand in perseverenta infractionala pusa in evidenta de savarsirea mai multor infractiuni care au presupus existenta unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupari criminale, incercarea de a atrage in activitatea infractionala a cat mai multor persoane, in calitate de mituitori sau cumparatori de influenta, existenta unor date evidente in sensul ca intelegerea infractionala statornicita, intre participanti, cu privire la savarsirea unor fapte de coruptie de genul pentru care s-a reusit administrarea probatoriului necesar pentru formularea unor invinuiri, este cu mult anterioara momentului in care a fost inceputa ancheta, intarirea convingerii mituitorilor sau a cumparatorilor de influenta cercetati pentru savarsirea unor infractiuni grave ca ar fi putut obtine beneficiul unor hotarari judecatoresti favorabile, prin coruperea magistratilor investiti sa ii judece, alterarea prestigiului Curtii de Apel Bucuresti, unde inculpatii din speta erau salariati, intrucat facilitarea obtinerii unor hotarari judecatoresti la un nivel care are potentialul de a oferi beneficiarilor solutiilor increderea ca actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar si cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar, dispretul manifestat de inculpati fata de colegii onesti, insa cu care, potrivit opiniei susnumitilor, 'nu se poate vorbi' sau nu pot fi 'abordati' pentru comiterea unor fapte de coruptie", se arata in motivare.

Conform aceluiasi document, "toate aceste elemente sunt de natura a potenta efectele negative produse, prin cresterea riscului de popularizare in masa a ideii ca dreptatea s-ar putea 'cumpara' si ca doar cei 'neindemanatici' mai cred in justitie".

"Onestitatea magistratilor este o conditie esentiala nu doar pentru infaptuirea actului de justitie, ci si din perspectiva conservarii nealterate a mijloacelor de „ultima instanta” pe care statul trebuie sa le aiba pentru contracararea fenomenului coruptiei sau cel putin limitarea efectelor acestuia", conchide instanta.

Surse judiciare au declarat ca la nivelul fostului Parchet National Anticoruptie (PNA) se stia inca din 2005 ca judecatorul Stan Mustata cerea intre 5.000 si 7.000 de euro de la persoane vizate in dosarele penale pe care le judeca, iar in 2008 o colega a magistratului s-a plans de atitudinea lui.

Judecatorul Stan Mustata si grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel Bucuresti, au fost arestati pentru 30 de zile, in 30 aprilie, in dosarul de mita in schimbul unor solutii favorabile in dosare.

Decizia luata de Curtea de Apel Bucuresti nu este definitiva, contestatiile judecatorului si grefierei urmand sa se judece la instanta suprema.

Citeste si:

DNA a precizat ca in acest dosar sunt urmariti penal si Ion Boraciu si Florian Alexandru, prin intermediul carora Mustata ar fi cerut bani de la unii inculpati si condamnati, in schimbul unor pronuntari favorabile acestora.

Potrivit anchetatorilor, in 2013, Mustata, Boraciu si Alexandru au constituit un grup infractional organizat, sprijinit de Curea, in scopul savarsirii unor infractiuni de coruptie judiciara, urmarind obtinerea de beneficii materiale.

"In acest context, in perioada octombrie 2013 - aprilie 2014, membrii grupului au accesat informatii cu caracter confidential din dosarele penale aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, in vederea identificarii si contactarii mituitorilor si cumparatorilor de influenta, in scopul pretinderii de la acestia a unor foloase materiale, in schimbul obtinerii unor hotarari judecatoresti favorabile", a aratat DNA.

Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, ca o contestatie in anulare formulata de Mihai Stoica, o cerere de reducere a pedepsei si una de eliberare din arest se numara printre dosarele in legatura cu care judecatorul Stan Mustata ar fi cerut mita de la inculpati si condamnati, in schimbul unor solutii favorabile acestora.

Potrivit DNA, in acest dosar sunt urmarite penal sase persoane, suspectate de luare de mita, trafic de influenta, cumparare sau folosire in orice mod, direct sau indirect, de informatii care nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Judecatorul Stan Mustata trebuia sa judece, marti, impreuna cu un alt magistrat, apelurile formulate in dosarul in care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi si alte 11 persoane sunt acuzati de fapte de coruptie privind modul de privatizare a ICA.

La termenul din 8 aprilie, Stan Mustata a formulat o cerere de abtinere. Judecatorul arata ca, in urma unor materiale de presa "neadevarate", in care se relateaza presupuse interese ale sale in acest dosar, formuleaza cererea de abtinere, pentru eliminarea oricaror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsa, astfel ca Stan Mustata a continuat sa judece acest dosar.

In 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de inchisoare cu executare pentru spalare de bani. Instanta a constatat ca a fost implinit termenul de prescriptie speciala si a dispus incetarea procesului penal pentru cealalta infractiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de catre procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.