Kelemen Hunor a declarat, joi, la Sfantu Gheorghe, ca varianta de lucru a proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc vehiculata in presa saptamana trecuta a fost modificata la cateva articole.

"Nu sunt modificari substantiale, dar sunt nuante importante", a spus presedintele UDMR. Kelemen a precizat ca proiectul de autonomie va aparea, joi dupa-amiaza, si pe site-ul UDMR, in limba romana si in maghiara, dar este "aproape gata" si varianta in limba engleza.

"Intentia noastra este de a face o dezbatere publica foarte larga. Deci nu incepem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea romaneasca, cu formatorii de opinii si eu cred ca asta este ordinea fireasca a lucrurilor. Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat si in acelasi timp nu pune in niciun articol sub semnul intrebarii statalitatea si apartenenta acestei regiuni de statul roman, fiindca foarte multe acuzatii se duc in aceasta directie. Sunt manipulari, sunt incercari de distorsionare a ceea ce gandim noi si sunt convins ca cei care vor citi acest proiect isi vor da seama ca nu este altceva decat doleanta comunitatii maghiare de a asigura un cadru institutional pentru pastrarea identitatii nationale", a afirmat presedintele UDMR, la o intalnire cu jurnalistii locali.

Kelemen a subliniat ca este important ca toata lumea, inclusiv "partenerii externi", sa inteleaga ca ceea ce se doreste prin acest proiect se incadreaza in acele 14 modele de autonomie existente in Uniunea Europeana.
"Este important sa inteleaga toata lumea, si partenerii nostri externi, internationali, incepand cu Partidul Popular European pana la celelalte institutii, ca ceea ce dorim noi se incadreaza in acele 14 modele de autonomie existente in Uniunea Europeana si e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, in sensul cel mai bun al cuvantului", a declarat liderul UDMR.

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor va prezenta, joi dupa-amiaza, la Cluj-Napoca, intr-o conferinta de presa, detaliile proiectului UDMR privind statutul de autonomie. Potrivit proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc a Uniunii aparut in presa, pe care conducerea UDMR nu il comenta, nefiind cel oficial, locuitorii din Tinutului Secuiesc au dreptul sa se adreseze in scris Curtii Constitutionale si instantelor judecatoresti in limba maghiara.

"Tinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonoma avand personalitate juridica in cadrul statului unitar si indivizibil Romania, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constitutie si prezentului statut, cuprinzand unitati administrative din judetele Covasna, Harghita si Mures. (…) Limba maghiara, alaturi de limba romana este considerata limba oficiala in regiune. Redactarea bilingva este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum si in alte cazuri in care prezentul statut prevede redactarea bilingva. (…) Cetatenii rezidenti pe teritoriul Tinutului Secuiesc au dreptul sa se adreseze in scris Curtii Constitutionale si instantelor judecatoresti in limba maghiara. Instantele sunt obligate sa primeasca aceste inscrisuri si sa recunoasca intreaga lor eficacitate juridica", se arata in documentul citat.

Reprezentantii UDMR propuneau ca toate diplomele, documentele, actele de stare civila, actele notariale, extrasele de carte funciara, facturile si chitantele eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc de catre institutiile de invatamant, de cultura, evidenta populatiei, carte funciara, precum si de catre alte autoritati ori societati comerciale care functioneaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, "vor fi redactate, tiparite si eliberate in limba romana si maghiara", iar toate aceste acte redactate, tiparite si eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc "vor fi recunoscute pe teritoriul intregii tari ca acte oficiale".

"Cetatenii au dreptul de optiune lingvistica. In cadrul relatiilor cu instantele judiciare, institutiile, organizatiile si administratiile publice din Tinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul sa foloseasca cele doua limbi oficiale dupa alegerea lor. Acest drept obliga institutiile, organizatiile si administratiile publice, precum si in general entitatile private, atunci cand exercita functii publice, sa comunice cu cetatenii in limba pe care o aleg acestia", se mentiona in forma respectiva de proiect.

Citeste si:

De asemenea, in document se sublinia ca organele regiunii Tinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional si Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri alesi prin vot universal si direct pe teritoriul Tinutului Secuiesc.
"Activitatea Consiliului Regional se desfasoara in doua sesiuni avand sediul in municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional isi alege presedintele si cei trei vicepresedinti. Cel putin unul dintre vicepresedintii alesi trebuie sa apartina altei comunitati decat cel al presedintelui. Executivul Regional isi are sediul in municipiul Miercurea Ciuc si este compus din presedintele regiunii care prezideaza Executivul si dintr- un numar de vicepresedinti conform deciziei consiliului regional", se mai arata in proiect.

Reprezentantii Uniunii propuneau ca presedintele regiunii sa fie presedintele Executivului Regional si sa reprezinte regiunea, el avand dreptul sa participe la sedintele Guvernului Romaniei la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

"Presedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de nivel regional din Tinutul Secuiesc. Presedintele regiunii repartizeaza parte dintre atributiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat in buletinul oficial al regiunii", se mai arata in proiect.

Presedintele regiunii repartizeaza parte dintre atributiile executive membrilor executivului regional.

In proiect se preciza si ca in fiecare judet din Tinutul Secuiesc este numit un prefect de catre Guvernul Romaniei, iar prefectul judetului Harghita va indeplini si functia de prefect al Tinutului Secuiesc. Conform proiectului, autoritatea administratiei publice locale constituita la nivel judetean este Consiliul Judetean "compus din consilierii judeteni alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat in conditiile legii, precum si din presedintele consiliului judetean ales prin vot direct".

Initiatorii proiectului mentionau ca legile, ordonantele si ordonantele de urgenta ale Guvernului Romaniei "pot fi contestate de catre presedintele regiunii sau presedintele consiliului judetean dupa dezbatere in consiliul respectiv pentru incalcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protectie al comunitatilor minoritare".

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sustinea, despre proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc vehiculat in presa, ca lansarea in spatiul public a unor teme ce depasesc cadrul constitutional in ceea ce priveste justitia reprezinta "o agresiune la principiile statului de drept".

"Lansarea prin orice mijloc de comunicare in masa de catre vectori de imagine - indiferent daca sunt analisti, jurnalisti, politicieni - in spatiul public a unor teme ce exced cadrului constitutional in materia infaptuirii justitiei in Romania reprezinta un potential de afectare a independentei si prestigiului acesteia si o agresiune la principiile statului de drept", se arata intr-un comunicat de presa, in urma cu o saptamana, de CSM.

Punctul de vedere al CSM a fost facut public "avand in vedere vehicularea si dezbaterea in mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Tinutului Secuiesc din Romania". In replica, UDMR sustinea ca CSM si-a depasit atributiile constitutionale exprimand un punct de vedere politic pe un proiect de lege aparut in presa, referitor la autonomia Tinutului Secuiesc.