Guvernul va emite, in urmatoarea sedinta, un act normativ prin care va fi desecretizata stenograma discutiilor privind aprobarea punctelor de vedere pe marginea proiectelor de lege propuse Guvernului pentru avizare, a anuntat executivul.
Decizia de desecretizare a fost luata dupa ce, la finalul sedintei de miercuri, Guvernul a anuntat initial ca a avizat favorabil initiativa legislativa care sanctioneaza cu inchisoarea dezva;uirea de informatii din dosare penale aflate in cercetare, iar ulterior a precizat ca avizul a fost, de fapt, nefavorabil. Problema a fost explicata de Guvern ca "eroare tehnica", potrivit Mediafax.
"Avand in vedere eroarea tehnica din comunicatul de presa din data de 29 octombrie, pentru o transparenta totala, Guvernul va emite un act normativ in urmatoarea sedinta de guvern, prin care va fi desecretizata stenograma discutiilor privind aprobarea punctelor de vedere pe marginea proiectelor de lege propuse Guvernului pentru avizare", se arata intr-un comunicat transmis vineri de catre Executiv.
Cresterea gradului de exigenta: un obiectiv urmarit de Guvern
Guvernul a transmis, joi, continutul avizului nefavorabil emis la proiectul privind sanctionarea divulgarii informatiilor din cauze penale in cercetare, din care rezulta ca motivul respingerii este ca, in opinia Executivului, propunerea nu clarifica suplimentar infractiunea fata de prevederile actuale. Astfel, Guvernul arata ca, prin reglementarea infractiunii prevazute la articolul 277 din Codul penal, respectiv "Compromiterea intereselor justitiei", s-a urmarit, in primul rand "cresterea gradului de exigenta" fata de functionarii care isi desfasoara activitatea in domeniul administrarii justitiei in legatura cu modul de gestionare a unor date si informatii obtinute in cursul unui proces penal, care pot influenta semnificativ "aflarea adevarului" ori dreptul la un proces echitabil al persoanei cercetate sau judecate. Guvernul considera ca practica judiciara a dovedit, fara echivoc, ca reglementarile actuale nepenale sunt insuficiente, astfel ca folosirea mijloacelor penale pentru atingerea scopului urmarit "este justificata si apare ca singura solutie viabila".
Citeste si:
Astfel, arata Guvernul, incriminarea faptei de divulgare, fara drept, de informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa fie administrata o proba in cursul urmaririi penale de catre un functionar care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei are drept scop impiedicarea scurgerilor de informatii, dar nu orice fel de informatii privitoare la urmarirea penala, ci doar a acelora care pot impiedica sau ingreuna administrarea unei probe, precum divulgarea identitatii unui suspect ale carui mijloace de comunicatie sunt interceptate, dezvaluirea unei operatiuni sub acoperire preconizata ori aflata in desfasurare, divulgarea datelor din continutul unei autorizatii de perchezitie care nu a fost inca efectuata, dezvaluirea de informatii privind data si locul in care urmeaza sa fie realizat un flagrant.
Citeste si:
Executivul mai arata ca, pentru a intari garantiile privind dreptul la un proces echitabil si in special prezumtia de nevinovatie, consacrate in articolul 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a fost incriminata fapta de dezvaluire, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala inainte sa fie dispusa o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre un functionar care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei. Potrivit Conventiei, statele semnatare au, pe langa obligatia negativa de a se abtine de la orice incalcare a drepturilor in afara limitelor permise, si obligatia pozitiva de a lua masurile necesare sa asigure garantarea acestor drepturi impotriva incalcarii lor de catre orice alta persoana, astfel ca incalcarea prezumtiei de nevinovatie angajeaza responsabilitatea statului in cazul incalcarii oricareia dintre cele doua obligatii aratate, apreciaza Guvernul.
Citeste si:
Reglementarea sa nu permita ascunderea sub motivarea protejarii intereselor justitiei
"Prin aceasta reglementare se urmareste impiedicarea functionarilor sa prezinte mijloacele de proba (declaratii de matiori, expertize, inregistrari audio-video, procese verbale de redare a continutului unor convorbiri inregistrate etc.) dintr-un proces penal in curs de desfasurare in scopul de a nu transforna prezumtia de nevinovatie intr-o prezumtie provizorie de vinovatie pana la solutionarea cauzei. In plus, aprecierea unei probe, indiferent de continutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atata timp cat nu este evaluata in raport de intregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitatea, relevanta si forta probatorie; de exemplu, o interceptare telefonica din continutul careia rezulta cu certitudine comiterea unei infractiuni poate fi declarata nelegala daca pe parcursul procesului se dovedeste ca nu a fost autorizata sau ca este falsificata; o marturie care ulterior este dovedita ca fiind mincinoasa etc., dar odata adusa la cunostinta publicului, o proba aparent incriminatorie, va induce in mod inevitabil ideea de nevinovatie, iar uneori aceasta nu mai poate fi schimbata nici macar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovatie de autoritatile judiciare", este punctul de vedere al Executivului.
Citeste si:
O alta apreciere este ca s-a urmarit ca reglementarea sa nu permita ascunderea sub motivarea protejarii intereselor justitiei a unor manifestari contrare acestor interese comise de autoritati, considerent pentru care a fost prevazuta o cauza justificativa, potrivit careia divulgarea ori dezvaluirea de acte sau activitati ilegale comise de autoritati intr-o cauza penala nu intra in sfera ilicitului penal. "Mentionam ca, desi scopul propunerii este reprezentat de indreptarea formularilor imprecise care, in forma lor actuala, sunt de natura a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, in realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infractiunii, pe de-o parte, si largesc sfera de aplicabilitate a infractiunii atat din perspectiva elementului material, cat si din perspectiva subiectilor activi ai infractiunii, pe de alta parte.
Citeste si:
Astfel, in legatura cu continutul alin. (1) al art. 277, initiatorul extinde sfera infractiunii si la divulgarea, fara drept, de informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se obtina, sintagma lipsita de previzibilitate, in conditiile in care persoana nu are cum sa anticipeze care informatii sau mijloace urmeaza sa se obtina. Mai mult decat atat, desi infractiunea initiala avea in vedere sfera procesului penal, pentru argumentele prezentate anterior, prin initiativa legislativa se propune, in mod nejustificat, extinderea sferei de aplicabilitate a infractiunii la toate cauzele", este argumentul pentru care Guvernul a avizat nefavorabil proiectul "in forma prezentata".
Ambele categorii de subiecti sunt definiti in legislatia specifica
Executivul mai arata ca textul in vigoare este suficient de clar cu privire la sfera subiectilor activi, in sensul ca ambele categorii de subiecti - magistratii si functionarii publici - sunt definiti in legislatia specifica, spre deosebire de modificarea propusa care face vorbire despre persoane care au luat cunostinta de informatii in virtutea unei "calitati stabilite de lege", sintagma evident ambigua, de natura a crea dificultati in aplicarea textului de lege. Avizul Guvernului s-a bazat pe punctul de vedere al Ministerului Justitiei, care a transmis ca se impun precizari suplimentare cu privire la continutul modificarilor propuse, in sensul ca, desi scopul propunerii este reprezentat de indreptarea formularilor imprecise care, in forma lor actuala, sunt de natura a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, in realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infractiunii si largesc sfera de aplicabilitate a infractiunii.
Citeste si:
Miercuri seara Executivul a schimbat comunicatul privind actele normative adoptate in sedinta de miercuri si a refacut forma avizului emis la acest proiect, comunicand acum ca avizul este nefavorabil, nu favorabil cum a transmis initial. Astfel, a fost transmis un nou comunicat, in care este precizat ca punctul de vedere al Guvernului referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativa initiata de senatorul PSD Serban Nicolae, este de a trimite un "aviz nefavorabil in forma prezentata". Initial, in comunicatul transmis miercuri dupa-amiaza, Guvernul anunta ca a transmis un aviz favorabil acestui proiect.
In comunicatul de miercuri seara a fost modificata forma avizelor si la alte proiecte, prezentate initial ca fiind favorabile. Intre cele doua comunicate, premierul Victor Ponta a declarat insa ca el crede ca, "intr-o societate normala", cei care dau informatii din dosare sunt birourile de presa ale parchetelor si ca pentru cei care dezvaluie informatii nepublice exista sanctiuni in toata Europa, sustinand totodata ca amendamentul senatorului PSD Serban Nicolae nu are nicio legatura cu presa, ci se refera doar la informatiile nepublice din dosare. Joi dimineata, Guvernul a informat ca, dintr-o "eroare tehnica", in comunicatul transmis dupa sedinta de miercuri a fost anuntat ca toate proiectele prezentate in sedinta au primit aviz favorabil, desi printre cele 37 puncte de vedere referitoare la unele proiecte legislative au fost si unele cu aviz nefavorabil.
"Printre acestea se enumera si proiectul de Lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, referitor la noi pedepse pentru cetatenii care dezvaluie informatii din dosarele penale, care nu a fost avizat pozitiv de catre Guvern", se arata in comunicat. Initiativa senatorului PSD Serban Nicolae de modificare a Codului Penal, prin care dezvaluirea de informatii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauza aflata in curs de cercetare se pedepseste cu inchisoarea, a trecut tacit de Senat la inceputul lunii octombrie. Propunerea legislativa a senatorului Serban Nicolae modifica Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul reformularii dispozitiilor articolelor 276 si 277, prin care se incrimineaza presiunile asupra justitiei si respectiv compromiterea intereselor justitiei.
Declaratia publica cu caracter nereal, facuta cu intentie, la adresa unui judecator se pedepseste
Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifica, astfel ca declaratia publica cu caracter nereal, facuta cu intentie, la adresa unui judecator, al unui complet de judecata sau unui organ de urmarire penala, facuta cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre parti, direct sau prin reprezentanti autorizati, in legatura cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflata in curs de desfasurare, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda. In plus, articolul 277 se modifica, astfel ca divulgarea, fara drept, de informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se obtina sau sa se administreze o proba, de catre o persoana care a luat cunostinta de acestea, in virtutea unei calitati stabilite de lege sau a atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
De asemenea, dezvaluirea fara drept de mijloace de proba sau inscrisuri oficiale intr-o cauza penala, inainte de a dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre o persoana care a luat cunostinta de acestea, in virtutea unei calitati stabilite de lege sau a atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la doi ani sau cu amenda. Dezvaluirea de informatii care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauza aflata in curs de cercetare, se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la 3 ani. Daca fapta este savarsita de un judecator sau de un reprezentant al organului de urmarire penala pedeapsa este de inchisoare de la 2 la 5 ani.
Nu constituie infractiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvaluite acte sau activitati ilegale comise de instanta sau de organul de urmarire penale, in cursul cercetarii unei cauze. Senatorul PSD Serban Nicolae a sustinut ca, prin propunerea sa legislativa ziaristii nu risca sanctiuni daca publica dezvaluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informatii catre presa. Camera Deputatilor este forul decizional. In octombrie, ministrul Justitiei a declarat ca initiativa senatorului PSD Serban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutata in Camera Deputatilor, pentru a se decide daca va fi adoptata, sustinand ca nu crede ca intentia parlamentarului a fost de a pedepsi jurnalistii, ci de a gasi "o formula de prevenire a scurgerilor de informatii de la instante".
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
