Documentul Guvernului, prezentat pe 10 noiembrie, in stadiu de proiect si consultat de Mediafax, contine o serie de masuri care ar urma sa fie adoptate sub forma unei strategii pentru rezolvarea problemelor de eficienta administrativa si precizeaza ca operatiunea poate fi finantata si prin fondurile UE deja stabilite prin Programul Operational privind Capacitatea Administrativa (POCA) pentru 2014-2020.

Formularea din material releva insa o usoara deruta la nivelul Guvernului in cunoasterea exacta a acestor alocari: "In acest sens au fost prevazute urmatoarele alocari pe axele de finantare ale POCA adresate directiilor de actiune subscrise Strategiei pentru o reglementare inteligenta 2014-2020 :.......CINE LE STIE ???", este scris in proiect.

In document, redactat si pe baza observatiilor si analizelor Fondului Monetar International, Bancii Mondiale si Institutului pentru Politici Publice, se arata ca, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Guvernul a adoptat un set de reforme care au vizat in special calitatea reglementarilor si capacitatea administratiei publice de a dezvolta si coordona politicile publice, cu masuri de imbunatatire a modului in care sunt elaborate politicile si reglementarile, precum si a calitatii managementului implementarii acestora, atat inainte de initiere, cat si pe parcursul si dupa implementare.

Reformele au fost initiate, arata sursa citata, in special ca urmare a unor "recomandari/conditionalitati" ale unor institutii ca Banca Mondiala, Comisia Europeana sau Fondul Monetar International.

In document se arata insa ca, potrivit statisticilor, dupa primul val de reforme initiate in 2005, Romania continua sa se situeze pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste eficienta guvernarii. Aceasta pozitie este data de valoarea unui indicator care ia in considerare, printre altele, capacitatea administratiei publice centrale si locale si a calitatii serviciilor publice furnizate, indicator a carui evolutie nu s-a modificat substantial in ultimii zece ani comparativ cu alte state europene, in special in zona Europei de Est, Romania situandu-se constant pe ultimul loc.

"In ultima perioada de programare 2007-2013, capacitatea administrativa a fost principalul subiect al unui Program Operational, ceea ce a permis dezvoltarea unor proiecte de reforma ale caror rezultate ar fi trebuit sa influenteze pozitiv evolutia acestui indicator. In ciuda faptului ca Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative a inregistrat al doilea scor (dupa Programul Operational Regional) in ceea ce priveste rata absorbtiei, valoarea indicatorului nu s-a modificat substantial, ba chiar a cunoscut o scadere fata de anii anteriori. Aceasta situatie nu este nici acum, in pragul perioadei de programare 2014-2020, cu mult diferita fata de cum era acum 7 ani. Administratia publica se confrunta in continuare cu o cronica lipsa de eficienta, motivele fiind legate fie de politizarea excesiva, fie de gradul ridicat de birocratie, de coruptie sau de lipsa de leadership in procesul de reforma", este constatarea inscrisa in documentul de la Guvern.

Alte motive indicate pentru aceasta situatie sunt ca actualele cutume din administratia romaneasca indica un interes crescut pentru invocarea procedurilor, chiar si atunci cand acestea nu sunt relevante pentru atingerea rezultatelor, iar accentul pe pastrarea unui control excesiv de riguros asupra elementelor de input (proceduri laborioase de alocare a resurselor, etape administrative redundante, controale incrucisate cu solicitari si standarde diferite) denota o abordare orientata mai degraba asupra mijloacelor de obtinere a unor rezultate de politici publice si mai putin asupra rezultatelor propriu-zise.

Citeste si:

In administratia romaneasca, a fi "conform" in raport cu unele proceduri este mai important decat a fi "eficient", in raport cu rezultatele vizate, este constatarea din document.

Este aratat in acelasi timp ca procesul de formulare a initiativelor, respectiv de alocare a resurselor in functie de obiective prioritare, este in continuare deficitar, problema care poate fi asociata cu lipsa unei implicari a tuturor ministerelor cu atributii in acest domeniu inca de la inceputul reformelor, atat in faza de concepere a masurilor, cat si in cea de monitorizare a lor, ca exemplu in acest sens fiind indicat Ministerul Finantelor.

"Din analiza datelor si a evolutiei valorilor indicatorilor se constata faptul ca, desi pozitia Romaniei in clasamentul general privind usurinta de a face afaceri este in prima jumatate, pozitiile ocupate in clasamentele pe diferite categorii de indicatori nu sunt la fel de favorabile (de exemplu, in cazul autorizatiei de construire sau plata taxelor)", se mai afirma in document.

Este mentionata si inexistenta unui sprijin real la nivel politic, care sa presupuna asumarea si sustinerea ferma a schimbarilor de anvergura care vizau cutume administrative "originare in caracterul centralizat al fostei administratii comuniste".

O alta constatare este ca lipsa leadershipului a fost insotita de absenta viziunii de ansamblu a procesului politicilor publice, dar, mai ales, a problemelor si a etapelor care trebuie parcurse pentru rezolvarea lor.

Pentru solutionarea problemelor ar urma sa fie stabilite metode alternative de reducere a birocratiei, care sa porneasca de la observatia directa si punctuala a activitatii companiilor private in relatia cu autoritatile statului, pentru identificarea acelor reglementari care afecteaza cel mai mult dezvoltarea companiilor si eliminarea legislatiei redundante, inutile si costisitoare, sa fie extins gradul de comunicare electronica intre mediul de afaceri/cetateni si institutiile publice, sa fie dezoltate proceduri electronice pentru depunerea on-line a documentatiilor necesare obtinerii de autorizatii, avize, certificate, acreditari si sa fie introdusa obligativitatea masurarii inca de la inceput a costurilor administrative generate de noi reglementari.

Ar trebui sa fie incurajata si implicarea societatii civile, precum organizatii neguvernamentale, inca din fazele incipiente de elaborare a propunerilor de acte normative, sa fie elaborat lunar un buletin guvernamental cuprinzand cele mai importante propuneri anuntate in sedintele pregatitoare ale reuniunilor Guvernului si sa fie imbunatatite "normele de etica", transparenta si integritaten adoptarea deciziilor care implica cheltuieli bugetare. Strategia va fi adoptata prin hotarare de Guvern.