Liderul PNL a aratat ca legea insolventei persoanei fizice este singura reglementare care poate pune clientul aflat in incapacitatea de a-si achita ratele in pozitia de a nu fi executat silit si de a putea sa isi duca la capat contractul incheiat cu banca, lucru benefic pentru ambele parti. ”PNL a sustinut aceasta lege de multa vreme, dar, din pacate, o majoritate parlamentara s-a opus. Legea insolventei persoanei fizice ofera clientului, care nu mai poate achita ratele, o solutie de reesalonare a ratelor si pozitia corecta de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obtine. Spre deosebire de alte reglementari propuse care nu actioneaza retroactiv, aceasta poate fi pusa in aplicare imediat. PNL cere convocarea in sesiune de urgenta a Parlamentului pentru a adopta aceasta lege atat de necesara in contextul actual”, a anuntat Alina Gorghiu, conform Mediafax.

Liderul PNL precizeaza in comunicatul de presa ca, in privinta creditelor in franci elvetieni, exista in acest moment ”doua curente importante, dar ambele de extrema”. ”Unii spun sa-i lasam pe debitori sa se descurce cum pot cu bancile, cealalta directie este ca statul sa acopere pierderile debitorilor. Datoria noastra ca oameni politici este sa nu privim nicio situatie sociala cu cinism, si nici sa folosim statul, ca pe o pusculita cu resurse nelimitate, mai ales cand nu acestea sunt solutiile constructive. Nu sunt de acord, sub nicio forma, ca debitorii erau obligati sa aiba doctorat in economie inainte de a lua credite in franci si sa plasam responsabilitatea acestei crize asupra lor. Un instrument cu o maturitate de 20-30 de ani exprimat intr-o moneda exotica este complex”, afirma Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, ”problema creditelor in franci elvetieni nu este de azi de ieri, dateaza din 2009, deci de 6 ani aceasta problema este nerezolvata”. ”Fiecare amanare a unei decizii nu a facut decat sa creasca pierderea clientilor si a bancilor. Comportamentul bancilor, in momentul in care au acordat aceste credite, nu a fost unul adecvat, nici fata de clienti, nici fata de ele insele. In privinta clientilor, bancile nu le-au explicat acestora riscurile creditarii intr-o moneda speciala, asa cum este creditul in franci elvetieni. In privinta lor, bancile au actionat fara prudenta, din pacate, cunoscand riscurile pe care si le asuma. Statul poate si trebuie sa se asigure ca practicile de vanzare inselatoare sunt penalizate corespunzator indiferent de domeniu”, considera Gorghiu.

Copresedintele PNL mentioneaza ca ”nu doar debitorii sunt interesati in a gasi o formula care sa nu duca la pierderi materiale dramatice, ci si bancile”. ”Si bancile trebuie sa propuna solutii rezonabile pentru a incasa, in continuare, rate de la clienti. Executarile si licitatiile abuzive sunt alte subiecte asupra carora politicienii ar trebui sa se aplece impreuna cu Asociatia Romana a Bancilor”, spunea ea.

Alina Gorghiu arata ca ”incercarile unor oameni politici de a crea falii sociale intre debitorii in franci si debitorii in alta moneda sau intre debitori, in general, si cei care nu accesat credite sunt cel putin condamnabile”. ”Asmutirea unor cetateni impotriva altora tradeaza, asa cum spuneam, un cinism fara margini. Nu avem de-a face, in acest caz, cu o abordare de stanga sau de dreapta, cel mult putem sa discutam in cazul politicienilor de abordari cinice sau populiste. Cinismul nu este atributul dreptei si nu cred ca poti face un titlu de onoare din a arata lipsa de solidaritate fata de concetatenii aflati in dificultate, chiar daca vina ar fi fost in integralitate a lor, ceea ce este extrem de departe de realitate in acest caz. Niciun lider al PNL nu a dezvoltat un discurs care sa se incadreze in matca acestor doua directii extreme. Ca principiu, nu cred ca pierderile vor putea fi asumate doar de catre o singura parte”, spune Gorghiu in comunicatul de presa.

Citeste si:

Potricvit acesteia, ”din punct de vedere doctrinar, dreapta nu judeca in multimi, fiecare persoana este Romania”. ”Am constatat ca exista o mare dezbatere legata de numarul debitorilor in franci, daca sunt 75 000, 150 000 sau 200 000. A stabili un prag sub care oamenii sunt abandonati este iarasi un mod de a face politica, pe care eu nu il pot accepta. Statul si politicienii trebuie sa manifeste atentie si preocupare - care se pot traduce si in alte masuri decat ajutorul social - daca exista o problema de sistem care afecteaza chiar si un singur cetatean. Solutiile in cazul creditelor trebuie cautate nediscriminatoriu, prin dialog cu specialistii, seriozitate in abordare si echilibru in actiunea politica, atat pentru cei cu debite in franci, cat si pentru ceilalti”, considera Alina Gorghiu.

Ea mai afirma ca ”este important acum sa existe dialog si echilibru, iar oamenii politici sa nu se substituie specialistilor iar Asociatia Romana a Bancilor trebuie sa isi asume o pozitie clara in reglementarea acestor situatii”. ”Autoritatile nu pot interveni in contractul intre doua parti, decat in cazul in care sunt identificate clauze si practici de tip abuziv, situatie care tine de instantele de judecata. Politicienii trebuie sa se aplece mai mult asupra situatiei legate de clauzele abuzive din contractele bancare si de leasing, precum si a practicilor de vanzare inselatoare. Pana atunci, este nevoie insa de masuri urgente, care sa ofere atat un cadru legal pentru viitor, cat si o rezolvare a situatiilor sociale din prezent, pentru a da posibilitatea unui client de banca la un nou start”, mentioneaza Gorghiu.

ursul francului elvetian anuntat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, un nou maxim istoric, in timp ce referinta pentru euro a scazut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborat de la recordul de 3,8863 lei inregistrat vineri la 3,8815 lei. Cursul francului a atins joi si vineri valori record, ca urmare a eliminarii plafonului impus de Banca Elvetiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, in urcare cu 2,2% fata de joi, cand a fost cotat la 4,3287 lei, in crestere cu 15,7% fata de miercuri.

Francul s-a apreciat joi pe pietele externe imeidiat dupa anuntul Bancii Elevetiei ca renunta la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda elevetiana s-a apreciat cu pana la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro in 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc insemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elvetiana, calculata prin intermediul cotatiilor euro/franc si euro/leu.