Potrivit ultimei sale declaratii de avere din iunie 2014, deputatul PNL are o treime dintr-o suprafata de peste 3.800 de metri patrati de teren arabil in Stefanesti (Arges) cumparat in 2008, pe numele sotiei sale, Ionela Nicolescu, impreuna cu alte doua persoane, scrie Mediafax.

De asemenea, Nicolescu are un apartament de 80 de metri patrati in Pitesti, cumparat in anul 1993, o casa cu mansarda si terenul aferent, tot in Pitesti, cumparata in 2007 impreuna cu Radu Perianu si o alta casa de locuit, nefinalizata, de aproape 565 de metri patrati, in Bucuresti, cumparata in 2012 impreuna cu sotia sa, Ionela Nicolescu.

Deputatul are trecute in declaratia de avere depusa anul trecut si doua autoturisme - un Renault Megane cumparat in 2001 si un Jaguar KF, cumparat in 2009. De asemenea, deputatul Theodor Catalin Nicolescu are in total 13 conturi curente sau depozite bancare deschise la patru banci, totalizand peste 741.000 de lei si peste 30.000 de euro.

Nicolescu a trecut in declaratia de avere si sume mari de bani in dolari si lei, obtinute prin vanzarea la bursa, in 2013, a unor active la mai multe firme, dar si la Fondul Proprietatea. Potrivit declaratiei de avere, Nicolescu mai detine inca actiuni la cinci firme si la Fondul Proprietatea. Deputatul Theodor Nicolescu are mentionat in declaratia de avere si un imprumut la Unicredit Tiriac, de 35.000 de euro, contractat in 2007 si scadent in 2027.

Totodata, Nicolescu a obtinut in anul precedent depunerii declaratiei de avere un venit brut de 85.020 lei ca parlamentar si un venit brut de 312.221 lei ca avocat. De asemenea, sotia sa a obtinut, in perioada 20 iunie - 31 decembrie 2013, ca salariat al Ministerului Justitiei, un venit net de 83.636 de lei.

In urma inchirierii unui imobil, Nicolescu a obtinut 6.691 lei, iar din investitii venituri de peste 620.000 de lei.
In declaratia de avere, Nicolescu a trecut si suma de 6.600 de lei, obtinuta de catre sotia sa in perioada ianuarie - iunie 2013 ca indemnizatie de crestere a copilului, precum si suma de 1.400 de lei reprezentand alocatia pentru copil, pe numele Anastasia Nicolescu.

Deputatul PNL Theodor Catalin Nicolescu a fost adus cu mandat la DNA, luni, in acelasi dosar in care este audiat si seful Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, surse judiciare declarand ca anchetatorii vizeaza retrocedarea ilegala a unor imobile supraevaluate. Theodor Catalin Nicolescu este deputat de Arges, fiind la primul mandat, iar din septembrie 2014 este vicepresedinte al Comisiei judicice din Camera Deputatilor.

Tot cu mandat a fost adus la DNA si seful Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, acesta fiind suspectat de abuz in serviciu, intr-un dosar deschis in urma unei sesizari a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) privind retrocedari in cazul unor imobile supraevaluate, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Sursele citate au precizat ca in acest dosar se fac cercetari pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, in raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despagubiri din cadrul ANRP.
Dosarul a fost deschis dupa ce, in ianuarie 2015, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a sesizat Directia Nationala Anticoruptie, ca urmare a unor nereguli gasite la controale privind dosare de retrocedari, sustin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a facut un control la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despagubirilor, constatandu-se ca rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despagubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerintele Standardelor Internationale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piata a imobilelor. In unei decizii din octombrie 2013 a Curtii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor in care s-au acordat despagubiri in perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sa verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al caror cuantum de despagubiri depasea valoarea de 500.000 de lei, sustin sursele citate. In baza deciziei Curtii de Conturi si in urma reevaluarii a 452 de dosare s-a constatat ca in 94 de dosare, valoarea de despagubire stabilita initial a fost cu peste 20 la suta mai mare.

In aceste conditii, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a sesizat Directia Nationala Anticoruptie sa faca cercetari, in vederea stabilirii si recuperarii prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despagubiri.

Citeste si:

Sursele citate au precizat ca Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a sesizat DNA dupa ce fosta sefa a DIICOT Alina Bica si fosti membri ai Comisiei Centrale de Despagubiri au fost trimisi in judecata in dosarul in care sunt acuzati de abuz in serviciu, dupa ce, in 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despagubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de alta parte, Guvernul va sesiza Directia Nationala Anticoruptie si Curtea de Conturi pentru modul in care au fost solutionate, de-a lungul timpului, in 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatandu-se ca au fost solutionate cu prioritate cazui tratate drept "exceptionale" de paranoia sau lombosciatica. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele sa fie tratate drept exceptionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresiva, atacuri de panica, hemoroizi si adenom al prostatei, persecutie pe motive etnice.

"Nu depune acte doveditoare, dar sustine ca are 82 de ani, sifera de HTA si necesita 3 interventii chirurgicale costisitoare; declara (conform actelor l dosar) ca are 93 de ani si ca traieste in America doar din ajutor social; are varsta de 60 de ani, certificat luptator la Revolutie", sunt alte motive invocate.

Concluziile rezulta dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, in care se arata ca, in perioada 2008-2011, numarul dosarelor de despagubire solutionate prioritar de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Propietatilor (ANRP), prin invocarea acestor cazuri exceptionale, a fost mult mai mare fata de cel al dosarelor solutionate in ordinea inregistrarii, exceptia fiind transformata in regula.

De acordarea despagubirilor pentru dosare considerate exceptionale au fost si cesionari de drepturi, cu sume cuprinse intre 30,5 milioane lei si 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarca faptul ca notiunea de "cazuri exceptionale, temeinic motivate" nu a fost definita de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, iar anumite cereri au fost incadrate in aceasta categorie fara criterii transparente si verificabile, fiind create conditii pentru ca decizia sa fie una subiectiva. Conform datelor, in 2008-2011 au fost solutionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numarului de inregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri exceptionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost solutionate in favoarea cesionarilor.

Diferenta este reprezentata de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotarari judecatoresti definitive.
ANRP a prezentat inspectorilor si o lista cu 63 cazuri in care cererea de solutionare cu prioritate a dosarului a fost aprobata pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul solutionarii dosarului prin emiterea deciziei de catre Comisie, drepturile la masuri reparatorii erau cesionate integral sau partial.

Inspectorii au mai notat ca evaluatorii nu au fost desemnati aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fara respectarea criteriului legat de aria geografica, iar unele dosare au fost redistribuite tot catre evaluatori care, anterior, nu isi indeplinisera obligatiile contractuale. In unele situatii, evaluarile au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparatie din anunturile de vanzare publicate in ziare si nu pe baza unor date privind tranzactii certe. Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a platit, in 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.

Au fost insa consemnate si 94 de dosare cu diferente valorice intre rapoartele de evaluare si cele de reevaluare a acelorasi imobile, cu o diferenta de minimum 20% mai mica decat valoarea initiala in urma reevaluarii, desi aceste reevaluari au fost raportate la aceeasi data de referinta ca rapoartele intocmite initial, iar cel putin una dintre metodele de analiza este similara. In raportul de control este indicata si o lista de 78 dosare cu cele mai mari despagubiri, cuprinse intre 29,7 milioane lei si 466,7 milioane lei.

La inceputul lunii martie, presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, George Baesu, a declarat agentiei Mediafax ca i-a inaintat premierului Victor Ponta un memoriu in care reclama ca institutia este obligata la amenzi pentru neplata in termen a titlurilor de despagubire, insotit de demisia sa si a celor doi vicepresedinti.

El arata ca membrii din conducerea ANRP sunt vizati de cereri de amendare in peste 150 procese si risca sa plateasca cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despagubire, fara sa aiba insa vreo vinovatie, ci doar pentru ca legislatia este neclara, fiind astfel intr-o situatie ridicola. Demisia nu a fost acceptata de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situatiei.