Potrivit unor surse din Administratia Prezidentiala, consultarile presedintelui Iohannis cu partidele vor avea loc in urmatoarea saptamana dupa Sarbatorile de Paste. De altfel, seful statului anunta intentia de a chema partidele parlamentare la consultari in conferinta de bilant, la 100 de zile de mandat prezidential. Ulterior, el scria pe Facebook: ”Dupa sarbatorile de Pasti, voi relua consultarile cu partidele politice si vom evalua cat s-a realizat din calendarul actiunilor stabilite la inceputul sesiunii parlamentare”, relateaza Mediafax.

A treia runda de consultari presedinte-partide Aceasta este cea de-a treia runda de consultari pe care presedintele Klaus Iohannis o organizeaza, cu partidele parlamentare, de la preluarea mandatului, in decembrie 2014.

Prima runda de consultari a avut loc in 12 ianuarie, scopul acestor discutii fiind incheierea unui acord politic cu vederea asigurarii, in anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apararii Nationale. Presedintele Klaus Iohannnis si reprezentantii partidelor parlamentare au semnat, in urma consultarilor, un Acord politic cu scopul asigurarii, in 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru MApN.

A doua runda de consultari presedinte-partide a avut ca tematica prioritatile legislative ale sesiunii parlamentare: votul in diaspora, finantarea campaniilor si a partidelor si ridicarea imunitatii parlamentare. Intalnirile s-au desfasurat in 28 ianuarie. Klaus Iohannis declara, in urma consultarilor cu partidele politice, ca s-a convenit un calendar, care presupunea ca pana la sfarsitul acestei sesiuni parlamentare sa existe un nou pachet de legi - privind alegerile locale si parlamentare, votul romanilor din diaspora, finantarea partidelor si campaniilor electorale, legea partidelor.

”Ma astept ca acest calendar sa fie respectat. In acest fel vom arata doua lucruri: acela ca reforma institutiilor politice a fost demarata si exista cadrul pentru ea. Si ca atunci cand dezbatem si suntem responsabili, chiar daca avem pareri diferite, putem construi pentru Romania. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul Romaniei are in aceasta sesiune oportunitatea de a implini o asteptare, de a avea un prim rezultat concret si de a incepe sa recastige in mod autentic increderea oamenilor”, preciza presedintele Iohannis.

Sefului statului considera ca ”modificarea legislatiei privind finantarea partidelor si a campaniilor electorale, precum si o noua lege a partidelor politice trebuie sa conduca la o crestere a transparentei, integritatii si participarii, dar si la disparitia unor fenomene absolut nedorite precum mita electorala sau turismul electoral”.

”Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat galeti si nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a caror provenienta toata lumea se intreaba, dar nimeni nu raspunde. Am vazut ca la aceste capitole aveti deja propuneri care sa faca legislatia mai clara, mai transparenta, mai riguroasa cand vine vorba despre finantare si mai flexibila, mai inclusiva, mai deschisa cand vine vorba despre incurajarea participarii”, spunea Iohannis, dupa consultarile cu partidele.

Legea finantarii partidelor, retrimisa Parlamentului pentru reexaminare, legea alegerilor locale, in Senat

La inceputul lunii martie, Comisia de Cod electoral din Parlament a finalizat proiectul de lege privind partidele politice si proiectele privind alegerile locale si finantarea partidelor. In 18 martie, Camera Deputatilor a adoptat noua lege privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, cu 262 de voturi ”pentru”, 20 de abtineri si opt voturi ”impotriva” si a trimis-o sefului statului, pentru promulgare.

Pe 10 aprilie, inainte de sarbatoarea de Paste, presedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea actului normativ privind finantarea activitatii partidelor si a campaniilor electorale, apreciind ca legea trimisa pentru promulgare are probleme legate de repectarea procedurii parlamentare. ”Schimbarea clasei noastre politice, atat de asteptata de cetateni, nu se poate face fara transparenta in gestionarea banilor primiti de partide. De aceea, am trimis Parlamentului spre reexaminare Legea finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. O lege atat de importanta trebuie sa fie bine dezbatuta si limpede formulata, ca sa nu lase loc de interpretari sau derapaje”, isi explica seful statului, pe Facebook, decizia de a retrimite Parlamentului una din legile electorale.

O alta lege finalizata de comisia de Cod electoral, cea a alegerilor locale, se afla inregistrata la Senat, prima Camera sesizata si urmeaza sa primeasca raport si avize din partea comisilor de specialitate, dupa ce senatorii vor relua activitatea in forul legislativ, dupa Sarbatorile de Paste. Liberalii au acuzat, recent, un boicot din partea PSD, care, in opinia lor, nu ar dori ca aceasta lege sa fie adoptata in timp util, pentru ca viitoarele alegeri locale sa se organizeze pe baza noii legislatii.

”As vrea sa trag un semnal de alarma si cred ca ar fi foarte potrivita o consultare organizata de presedintele Romaniei, pentru ca simt un boicot, nu fatis, ci un boicot ascuns din partea formatiunilor politice, in principal un boicot din partea PSD, care, in opinia mea, nu isi doreste ca viitoarele alegeri locale sa fie organizate in baza noii legi adoptata de comisia de cod electoral”, a sustinut liderul deputatilor PNL.

Ludovic Orban a mai aratat ca ”proiectul de lege a fost transmis spre avizare la mai multe comisii, inclusiv la cea de drepturile omului”, tocmai pentru a prelungi perioada de dezbatere in Senat. ”Termenele programate pentru inceperea dezbaterilor sunt dupa Paste, dupa data de 15 aprilie, ceea ce inseamna ca Senatul nu va incepe dezbaterea in plen inainte de 1 mai, ceea ce, dupa opinia mea, semnifica practic imposibilitatea de a adopta legea in timp util, tinand cont si de faptul ca, dupa adoptarea legii, mai exista un termen pentru atac la Curtea Constitutionala si de asemenea exista un termen in care presedintele poate sa promulge legea”, a mai afirmat liderul grupului PNL din Camera Deputatilor.

Votul prin corespondenta, asumat de PNL, fara sustinere din partea celorlalte formatiuni parlamentare

Un alt proiect aflat pe lista partidelor parlamentare, pentru rezolvare pana la finalul sesiunii parlamentare, este votul prin corespondenta, pentru romanii din diaspora. Pe 19 martie, copresedintele PNL Alina Gorghiu anunta ca formatiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenta, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv la cabinetele presedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, si premierului Victor Ponta.

Citeste si:

Ulterior, proiectul a fost depus, pe 26 martie, la Parlament. Liberalul Mihai Voicu declara ca niciun grup parlamentar nu a dorit sa semneze propunerea liberalilor privind votul pentru diaspora. ”Niciun alt grup parlamentar nu a dorit sa prezinte o reactie, fie ea si critica, sau sa semneze alaturi de noi acest proiect de lege. Am depus in procedura parlamentara obisnuita atat la Comisia de Cod electoral, cat si pe traseul obisnuit al Parlamentului acest proiect de lege”, a declarat Voicu la acel moment, aratand ca simpla marire a numarului de sectii de votare nu este suficienta si a sustinut ca proiectul privind votul prin corespondenta va fi un test important pentru actorii politici.

Si liderul PMP, Eugen Tomac, a depus in martie, la Parlament, un proiect de lege privind votul legii prin corespondenta si un proiect de lege privind votul electronic, proiecte care, de asemenea, nu au sustinerea celorlalte formatiuni.

De altfel, un prim proiect pe tema votului prin corespondenta al lui Eugen Tomac a fost respins de Parlament, in decembrie 2014.

Respingerea cererilor Justitiei in cazurile Sova, Vosganian, Borbely, pe agenda consultarilor de la Cotroceni

Un alt subiect al consultarilor de la Palatul Cotroceni va viza, cel mai probabil, respingerea de catre Camera Deputatilor si Senat a unor cereri venite din partea Justitiei in cazul unor parlamentari. In 31 martie, presedintele Klaus Iohannis declara, in conferinta de presa organizata la 100 de zile de la preluarea mandatului, ca "cea mai mare nemultumire" a sa in aceasta perioada si "cea mai mare restanta" "ramane modul in care Parlamentul continua sa trateze cererile Justitiei, dar si faptul ca promisiunea de a face mai transparente si mai simple procedurile care privesc incuviintarea cererilor Justitiei nu a fost onorata inca de partide".

"Fiecare episod in care justitia este blocata in Parlament inseamna un pas inapoi in recastigarea increderii publice si o sursa de pierdere a legitimitatii, iar efectele depasesc momentul unui vot. Iar efectele depasesc momentul unui vot", adauga el.

Parlamentarii au respins, de la inceputul acestui an, trei cereri venite din partea Justitiei in cazul unor parlamentari. Senatul nu a incuviintat, in 25 martie, cererea DNA privind retinerea si arestarea preventiva a lui Dan Sova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de incuviintare a inceperii urmaririi penale impotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. De asemenea, Camera Deputatilor a respins, pe 11 martie, cererea de incuviintare a urmaririi penale in cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

In urma votului in cazul Sova, cand Senatul nu a incuviintat retinerea si arestarea preventiva a acestuia ca urmare a faptului ca nu a fost intrunit votul majoritatii senatorilor, presedintele Klaus Iohannis, CSM si PNL au trimis sesizari la Curtea Constitutionala.

Curtea Constitutionala a acceptat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, stabilind ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre PICCJ si Senat, declansat de refuzul acestuia din urma de a redacta hotararea care atesta rezultatatul votului. In plus, Curtea a decis ca Senatul are obligatia de a redacta hotararea adoptata in sedinta plenului din 25 martie 2015, prin care atesta rezultatul votului cu privire la cererea de incuviintare a arestarii senatorului Dan Sova, de a comunica hotararea autoritatilor publice competente si de a o pubica in Monitorul Oficial.

Tot dupa votul in cazul Sova, Senatul si-a modificat Regulamentul, astfel incat incuviintarea cererilor justitiei sa se adopte cu votul majoritatii senatorilor prezenti, iar Parlamentul reunit a modificat Statutul deputatilor si senatorilor, in acelasi sens, privind majoritatea simpla pentru adoptarea hotararilor. Controversele parlamentare legate de votul in cazul Sova nu au disparut, dupa decizia Curtii Constitutionale, un nou conflict parand a se contura intre putere si opozitie pe marginea hotararii pe care Senatul trebuie sa o dea, de respingere sau de adoptare a cererii justitiei privind retinerea si arestarea preventiva a senatorului PSD.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a anuntat, dupa sedinta Curtii, ca Senatul se va conforma deciziei privind cazul Sova. El a precizat ca Senatul va publica in Monitorul Oficial ”hotarare de respingere” a arestarii preventive in cazul Sova, adaugand ca ”in cei 25 de ani de la Revolutie, Parlamentul nu a publicat vreodata in Monitorul Oficial hotarari negative” si ca decizia CC schimba cutuma parlamentara.

In schimb, PNL considera ca Senatul ar trebui sa transmita MO hotarare prin care constata aprobarea cererii DNA in privinta lui Dan Sova. Copresedintele PNL Alina Gorghiu a precizat ca, in cazul in care hotararea este de respingere a solicitarii DNA, atunci PNL o va contesta la Curtea Constitutionala.