Comisia juridica a Senatului a amanat, marti, cu o saptamana, un vot pe raportul privind propunerea de modificare a Codului de procedura penala intiata de senatorul PSD Serban Nicolae, care prevede, intre altele, eliminarea coruptiei dintre infractiunile pentru care se poate dispune arestarea. Senatorii juristi au decis ca senatorul PSD sa modifice textul propunerii legislative, in concordanta cu observatiile primite din partea Guvernului si a institutiilor din domeniul justitiei, iar saptamana viitoare sa se reia dezbaterea pe noul text al initiatorului.

Dezbaterile din cadrul Comisiei juridice au provocat un schimb de replici intre Serban Nicolae si reprezentantii Ministerului Justitiei si ai CSM. Serban Nicolae a declarat ca propunerea legislativa a facut-o imediat ce s-a pronuntat decizia Curtii Constitutionale care a constatat ca inexistenta unei durate in timp pentru masura preventiva a controlului judiciar si a controlului judiciar pe cautiune este neconstitutionala.

Senatorul PSD a afirmat ca propune ca masura controlului judiciar sa se dispuna pe o durata de cel mult 60 de zile, care poate fi prelungita succesiv, dar nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale respective 3 ani in cursul judecattii, iar fiecare prelungire sa se instituie pe 60 de zile.

"Existau vremuri cand anchetele se desfasurau chiar fara masuri privative si restrictive. Existau si vremurile astea. Existau vremuri cand masura arestarii preventive nu era ceruta, musai, pentru 30 de zile, nu era dispusa pentru perioada maxima. Noi am ajuns la niste formule aberante", a afirmat Serban Nicolae, precizand ca s-a pierdut din vedere scopul masurii, care in prezent este ca "e bine sa il tii intr-un fel, legat".

"E bine sa il tii legat, daca il anchetezi. Din punctul meu de vedere, e o masura foarte restrictiva, si aici as vrea sa fac o precizare: Nu propun nimic care ii vizeaza pe parlamentari, ganditi-va ca ceea ce propunem si ceea ce va hotari Parlamentul, care inca mai are, pentru nu stiu cata vreme, autoritatea de a fi unica putere legiuitoare a tarii, afecteaza pe oricine in tara asta, pe toata lumea", a mai aratat senatorul social-democrat.

Serban Nicolae a criticat, in comisie, observatiile facute de CSM la propunerea sa legislativa. "Ceea ce CSM a scris aici este de o crasa incompetenta, incalificabila incompetenta. Eu nu vorbesc despre persoane condamnate care sunt retinute sau arestate preventiv in alte cauze. Sa fiti foarte sanatosi, nu puteti sa spuneti la propunerea mea ca dumneavoastra aveti in vedere altceva. Ceea ce mi-a trimis CSM la propunerea mea este de o crasa incompetenta, ca sa nu spun ca e o formula de aroganta absolut inexplicabila fata de o propunere legislativa facuta de un senator in limitele constitutionale. Eu, din politete, am vrut sa consult si CSM. Dumneavoastra mi-ati trimis in bataie de joc", a spus senatorul PSD.

Reprezentantul CSM prezent la discutiile din Comisia juridica, judecatorul Andreea Uzlau, i-a replicat senatorului: "Sa pastram limitele discursului institutional. Nu putem vorbi despre incomeptenta cand facem observatii tehnice. V-as ruga sa aveti in vedere toate aspectele".

Serban Nicolae a continuat: "Ati explicat prost. Daca erati asa destepti, ati fi observat ca lucrurile alea care au fost deja declarate neconstitutionale... Nu imi mai dati lectii, va rog eu foarte mult! Articolul pe care l-ati citat nu exista. Putin imi pasa ce aveti dumneavoastra in vedere, eu nu ma refer la persoane condamnate. [...] Eu m-am batut atunci cand a iesit legea CSM sa aiba independenta si sa fie garantul independentei justitiei, dar observ ca dumneavoastra ne ironizati, ne luati in bascalie si ne mai si certati".

In finalul dezbaterilor, senatorul PSD Ioan Chelaru a cerut ca in cazul unor astfel de propuneri legislative importante privind modificari la Codul penal sau cel de procedura penala, la dezbaterile din Comisia juridica sa se prezinte factori decidenti din institutiile care transmit puncte de vedere pe marginea acestor legi.

Senatorii juristi vor relua, saptamana viitoare, dezbaterile asupra propunerii legislative a senatorului Serban Nicolae, dupa ce acesta va depune, pana joi, noua forma a textului de lege. Senatorul PSD Serban Nicolae a depus la inceputul anului propunerea legislativa pentru modificarea Codului de procedura penala, care prevede ca inculpatul arestat preventiv nu este incatusat sub nicio imprejurare, cu exceptia infractiunilor prin violenta si se introduce, ca masura preventiva, "arestul sever".

Proiectul s-a aflat din ianuarie in consultare publica la Senat si a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.

Citeste si:

Propunerea legislativa prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedura Penala, prin care arestarea preventiva se face doar in doua forme, arestul la domiciliu si arestul sever, cel din urma fiind in centre specializate, si doar pentru fapte grave.

De asemenea, la articolul 208, se adauga un nou paragraf, potrivit caruia inculpatul fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la articolul 202 alineatul 4, nu este incatusat in nicio imprejurare, cu exceptia celor cercetati pentru infractiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale precum si a inculpatilor care s-au opus masurii dispuse.

In plus, masurile luate fata de inculpatul retinut ori arestat, in vederea deplasarii in spatiul public, trebuie sa fie proportionale cu pericolul concret pentru ordinea publica, apreciat potrivit articolului 223. Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativa, prin noul Cod de procedura penala au fost revizuite masurile preventive in sensul in care, pe de o parte, limitarile de circulatie, in tara si localitate, au fost incluse in controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune, iar pe de alta parte, a fost introdusa masura arestului la domiciliu.

Ca urmare a acestor modificari, prin decizia recenta a Curtii Constitutionale, s-a constatat faptul ca in masura in care nu exista limitari in timp, controlul judiciar nu corespunde exigentelor Constitutiei Romaniei. In acest context, potrivit initiatorului proiectului, propunerea legislativa vizeaza trei elemente semnificative: durata masurii instituite nu poate depasi 60 de zile calendaristice, masura poate fi prelungita, succesiv, fiecare prelungire fiind limitata la 60 de zile, durata maxima a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale, respectiv trei ani, in situatia cauzelor ajunse in fata instantei de judecata.

Serban Nicolae mentioneaza ca s-a constatat faptul ca, prin terminologia uilizata in cazul masurilor preventive privative de libertate se creeaza confuzii. Astfel, se foloseste termenul "arest" ( arestat la domiciliu) si respectiv sintagma "arestare preventiva" in cazul privarii de libertate, prin detinerea in centre special destinate.

"Diferenta nu tine de termenii folositi, astfel incat nu se justifica utilizarea unor formule diferite", se precizeaza in expunerea de motive. In aceste conditii, propunerea legislativa instituie utilizarea unei singure masuri preventive privative de libertate - arestarea preventiva - cu doua forme de aplicare: "arestul la domiciliu", respectiv "arestul sever".

Potrivit initiatorului, principala diferenta rezultata din locul de desfasurare este data de severitatea masurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de detinere a inculpatului intr-o unitate specializata cum sunt cele care, in forma anterioara a codului, era utilizate pentru retinere si arestare preventiva.

Serban Nicolae mentioneaza ca o asemenea forma a masurii preventive trebuie sa fie una de exceptie, impusa de circumstantele privitoare la persoana inculpatului. Potrivit acestuia, arestarea preventiva se poate impune doar in cazul infractiunilor care presupun acte de violente care pun in pericol viata sau sanatatea si al celor privind securitatea nationala.

Senatorul PSD mai spune ca propunerea legislativa nu modifica ipotezele masurii arestarii pentru asigurarea bunei administrari a cauzei. "Reintroducerea sintagmei 'pericol concret' existenta in forma anterioara si redusa la 'pericol' in forma actuala, evita confuzia intre pericolul social al infractiunii si pericolul concret pentru ordinea publica", se mai arata in expunerea de motive.

Serban Nicolae mai spune ca in cazul in care inculpatul retinut sau arestat, aflat in custodia fortelor de ordine, nu este recidivist si nu este cercetat pentru infractiuni comise prin acte de violenta, nu trebuie incatutat si nici supus unor masuri exagerate, cu ocazia deplasarii in spatiul public.

"Aceleasi considerente trebuie aplicate si in cazul aducerii cu mandat emis fara citarea prealabila a faptuitorului, evitandu-se, astfel, comiterea de excese sanctionabile din perspectiva respectarii dispozitiilor constitutionale si procesual penale sau chiar a normelor europene", mai apreciaza initiatorul proiectului.