Fostul presedinte are, luni, prima sa reactie publica de la reizbucnirea scandalului privind inchisorile CIA, dupa ce ”Der Spiegel” a publicat un interviu in care Ion Iliescu afirma ca el a aprobat "in principiu" o solicitare a SUA din perioada 2002-2003 privind crearea unui centru al CIA in Romania, fara a sti ca urma sa fie vorba despre vreo unitate pentru detentie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpes, la acea vreme sef al Administratiei prezidentiale, scrie Spiegel Online.

Luni, Ion Iliescu scrie, pe blogul sau, ca este ”neplacut surprins de modul in care se reflecta si mai ales se comenteaza” afirmatiile facute de el intr-un interviu acordat publicatiei germane ”Der Spiegel”. El sustine ca, daca ar fi stiut ”ce destinatie are facilitatea solicitata de partea americana” ar fi luat, ”cu siguranta”, o alta decizie, scrie Mediafax.

”Vreau sa fiu cat se poate de clar: nu am confirmat in niciun fel existenta unei inchisori ilegale a CIA pe teritoriul Romaniei, inchisoare in care s-ar fi aplicat tehnici ilegale de interogare, cum ar fi tortura. Am precizat la fel de clar ca, daca as fi stiut ce destinatie are facilitatea solicitata de partea americana, as fi luat, cu siguranta, o alta decizie. Stiind ceea ce aprobasem - acordarea unui sediu pentru reprezentanta CIA in Romania-justifica faptul ca, in toti acesti ani, am negat existenta unei inchisori CIA pe teritoriul Romaniai. Resping cu toata hotararea interpretarea acestui gest-firesc intre parteneri si aliati-drept o forma de a «mitui» partea americana, pentru ca Romania sa fie primita in NATO. Aprobarea a fost data, din cate stiu, dupa ce la Praga, la summitul NATO, in noiembrie 2002, s-a luat decizia admiterii tarii noastre in Alianta Nord-Atlantica. Admiterea in NATO este rezultatul firesc al reformelor politice si militare operate dupa 1989 si a avut un sir de costuri, pe care le-am acceptat, pentru ca beneficiile apartenentei noastre la NATO intrec cu mult costurile. Iar acum vedem cu adevarat ca atunci am facut o alegere corecta, care ne asigura securitatea, intr-un context international complicat si extrem de periculos”, afirma fostul sef al statului.

Potrivit acestuia, cooperarea pe multiple planuri intre Bucuresti si Washington s-a accentuat si consolidat in ultimii 15 ani, lucru recunoscut si continuat de presedintii si guvernele care s-au succedat de atunci la conducerea Romaniei.

”Ne-am asumat niste angajamente, care nu sunt nici ale mele, nici ale lui Traian Basescu sau ale noului presedinte, Klaus Iohannis. Sunt ale Romaniei, sunt in logica servirii intereselor Romaniei. Revin si spun: pentru toate exista un cost. SUA si-au asumat lupta impotriva terorismului. Aceasta lupta a avut si are niste costuri, umane si materiale. Costuri pe care le-am cunoscut si noi, in angajamentul nostru in Irak si Afganistan. Nu trebuia sa ni le asumam? Nu trebuia sa respectam regulile stabilite prin tratatele la care suntem parte?”, mai scrie Ion Iliescu. El mai spune ca este ”ridicola si mai ales degradanta pentru Romania, periculoasa pentru interesele ei”, afirmatia ca declaratia sa ”face jocul rusilor”.

”Dupa aceeasi logica, raportul prezentat la inceputul anului in Congresul SUA, raport extrem de critic fata de CIA si de tehnicile sale de interogare, face, la randul lui, jocul rusilor. Vi se pare ca se poate spune asa ceva, fara a cadea in ridicol? Raportul Congresului este expresia cea mai concreta a tariei unei democratii, care, atunci cand este nevoie, isi asuma erorile si face astfel incat ele sa nu se mai repete, iar legea sa fie respectataT, arata Iliescu. El mai sustine ca, daca in facilitatile CIA din Romania, din acei ani, ”s-au petrecut incalcari ale regulilor, este datoria partii americane sa spuna acest lucru si sa procedeze in consecinta”.

”Romania nu poate sa nu-si asume faptul ca a acceptat o cerere a CIA. Dar de aici pana a spune ca stiam ce se intampla acolo, ca stiam despre eventualele acte de tortura si de cruzime, este drum lung. Eu refuz sa merg pe acest drum. Oricat ar parea de ciudat celor care cred ca au mai gasit un motiv de rafuiala cu Ion Iliescu, afirmatiile mele sunt o dovada ca Romania are taria de a-si asuma responsabilitatile care ii revin, si in bine, si in mai putin bine. Am invatat, sper, cu totii, lectia acestei intamplari, si de acum inainte vom actiona in consecinta. Sper ca vom invata si sa vorbim aceeasi limba, cand este vorba despre Romania si despre interesele ei. Si daca ceva face jocul adversarilor Romaniei, acel ceva este suma dezbinarilor noastre, abordarilor politicianiste, tratarea conflictuala a tuturor subiectelor”, adauga fostul sef al statului.

Ion Iliescu a afirmat, intr-un interviu acordat Spiegel Online si publicat la jumatatea saptamanii trecute, ca el a aprobat "in principiu" o solicitare a SUA din perioada 2002-2003 privind crearea unui centru al CIA in Romania, fara a sti ca urma sa fie vorba de vreo unitate pentru detentie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpes, la acea vreme sef al Administratiei. In perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind gazduirea de catre Romania a unui centru al Agentiei Centrale de Informatii.

"Aliatii americani ne-au cerut sa oferim o locatie", afirma Ion Iliescu in interviul acordat Spiegel Online, explicand ca a aprobat solicitarea "in principiu", detaliile fiind stabilite de Ioan Talpes, care fusese director al Serviciului de Informatii Externe, iar atunci era sef al Administratiei prezidentiale si sef al Departamentului prezidential pentru Securitatea Nationala. Ion Iliescu a precizat ca el a aprobat doar "o locatie" destinata CIA, fara a avea cunostinta ca era vorba de vreun centru special, pentru detentie.

"Am considerat ca era un gest de acomodare inaintea aderarii noastre la NATO", a explicat fostul presedinte Ion Iliescu.
"Noi nu am avut nicio interferenta asupra activitatilor desfasurate de Statele Unite in acea locatie", a explicat fostul presedinte. "In acel moment, mie, ca presedinte, acea solicitare nu mi s-a parut mare lucru. Eram aliati (...), nu am intrat in detalii. Daca as fi stiut ce se putea face acolo, raspunsul nu ar fi fost pozitiv", a subliniat Iliescu.
Sambata, presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Anne Brasseur, a salutat afirmatia fostului presedinte Ion Iliescu privind prezenta unui centru CIA in Romania si a cerut autoritatilor romane sa efectueze o investigatie serioasa.

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publica a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA.

Conform documentului, Agentia Centrala de Informatii din SUA a utilizat metode "brutale", de multe ori "ineficiente", pentru interogarea suspectilor de terorism, inducand in eroare constant Presedintia si Congresul privind informatiile obtinute. Versiunea publica a raportului elaborat de Comisia senatoriala de Informatii a secretizat o serie de date, inclusiv numele tarilor care au gazduit inchisori secrete ale CIA.

Citeste si:

Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detentie construit de CIA in Romania este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde". Pornind de la aceasta informatie, din document ar rezulta ca Agentia Centrala de Informatii din SUA a semnat, in anul 2002, un acord cu o institutie decizionala de rang inalt din Romania (neidentificata in versiunea publica a documentului) pentru gazduirea unei inchisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru constructia centrului de detentie au fost de ordinul milioanelor de dolari. "In anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din tara ... pentru a gazdui un centru de detentie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din tara ... sa identifice modalitati de sustinere a ... in tara ... (...) Primii detinuti CIA au inceput sa fie transferati la Centrul de detentie NEGRU in toamna anului 2003", se arata in raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agentia Centrala de Informatii.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre inchisoarea secreta din Romania, iar ambasadorul american in Romania, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabila" aceasta situatie, cerand clarificari si asigurari ca nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare.

"In august 2003, ambasadorul american in tara ... a incercat sa ia legatura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura ca institutia are cunostinta de existenta centrului de detentie si de potentialul impact asupra politicilor in relatia cu Administratia tarii-gazda (Romania - n.red). Ambasadorului american i s-a raspuns de catre biroul local CIA ca acest lucru nu este posibil si ca nimeni de la Departamentul de Stat, nici macar secretarul de Stat (Colin Powell - n.red), nu fusese informat despre existenta inchisorii CIA in aceasta tara. Catalogand drept «inacceptabila» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel putin de catre consilierul prezidential american pentru Securitatea nationala prin care sa fie descrise atributiile programului, inclusiv o pozitie din care sa reiasa ca tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale si drepturile omului (...)", mentioneaza raportul.

In aceasta situatie, sediul central al CIA a cerut interventia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din Romania. "Richard Armitage a cerut CIA sa ii tina pe el si pe secretarul de Stat informati, pentru a nu fi luati pe nepregatite cand ambasadorul va exprima ingrijorare", subliniaza raportul. In mai 2004, pe fondul dezvaluirilor despre abuzurile comise in inchisoarea americana de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din Romania a cerut din nou explicatii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. "Richard Armitage a facut din nou afirmatii vehemente, reprosand CIA ca el si secretarul de Stat au fost tinuti in afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Nationala privind programul CIA. (...) Armitage a emis dubii privind eficienta si valoarea informatiilor obtinute prin programul CIA", preciza raportul. Din document rezulta ca in inchisoarea CIA din Romania au fost detinuti suspecti importanti, printre care s-au numarat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al retelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizatiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numarul trei in ierarhia gruparii, si Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat in atacul asupra navei militare USS Cole.

Dupa publicarea raportului Senatului SUA, MAE preciza, pe 16 decembrie 2014, ca autoritatile romane nu detin probe referitoare la centre de detentie ale CIA sau actiuni de privare de libertate intreprinse de Agentie pe teritoriul national, dar nu pot ignora acuzatiile aduse, astfel ca manifesta disponibilitate pentru elucidarea acestora.

Un raport al Consiliului Europei prezentat in 2006 confirma existenta unui centru secret de detentie al CIA in Romania, in cadrul programului Agentiei Centrale de Informatii de "extradari extraordinare" vizand suspecti de terorism. In decembrie 2011, organizatia Amnesty International a cerut Romaniei sa redeschida investigatia privind centrul de detentie al CIA, dupa ce presa internationala a dezvaluit ca inchisoarea ar fi fost in Bucuresti. In octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care cerea autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete "independente, impartiale, detaliate si eficiente" privind implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA. In replica, premierul Victor Ponta a declarat ca autoritatile romane vor studia rezolutia PE si vor face tot ce e normal pe plan european sau international. "Sincer, nu stiu despre ce inchisori este vorba si, in mod sigur, cred ca s-au intamplat cu mult inainte de a ma apropia eu de functia de prim-ministru. O sa studiem ce s-a decis si vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau international", spunea Victor Ponta in octombrie 2013.

In luna februarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezolutie potrivit careia comisiile pentru Libertati civile, Afaceri externe si Drepturile omului din PE vor reincepe ancheta privind presupusele transferuri si detentii ilegale de prizonieri desfasurate de CIA in statele membre UE, ca urmare a noilor dezvaluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de catre CIA. Raportul Senatului SUA publicat in decembrie 2014 "dezvaluie fapte noi care confirma acuzatiile conform carora mai multe state membre ale UE, autoritatile acestora, functionari si agenti ai serviciilor de securitate si de informatii au fost complici la programul CIA de detentie secreta si de extradari extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substantiale de bani oferite de CIA in schimbul cooperarii lor", sustineau europarlamentarii. PE anunta ca aceasta ancheta va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare pentru colectarea de informatii in statele membre unde exista acuzatii ca au fost centre secrete CIA de detentie.

Totodata, PE a invitat SUA "sa ancheteze si sa urmareasca penal multiplele incalcari ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare si de detentie secreta si sa coopereze in ceea ce priveste toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extradare sau caile de atac eficiente pentru victimele programului CIA". Pe de alta parte, europarlamentarii isi exprimau "preocuparea privind obstacolele intampinate de anchetele parlamentare si judiciare nationale referitoare la implicarea anumitor state membre in programul CIA, abuzul privind secretul de stat si clasificarea nejustificata a documentelor care au condus la incetarea urmaririi penale". Ei reiterau solicitarile adresate statelor membre de a investiga acuzatiile potrivit carora, pe teritoriul lor, au existat inchisori secrete in care erau detinute persoane in cadrul programului CIA, precum si sa ii urmareasca penal pe cei implicati in aceste operatiuni.

Acuzatiile privind utilizarea de catre CIA a statelor membre UE, printre care Romania, Polonia si Lituania, pentru transportarea si detentia ilegala a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporara a Parlamentului European creata in 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut in mod repetat investigatii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detentie secreta si extradare extraordinara.

In Romania a existat o ancheta parlamentara asupra acestei chestiuni, constituita in luna decembrie a anului 2005, dupa primele informatii potrivit carora spatiul aerian romanesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau detinuti si ca acestia erau torturati in centre special constituite in Romania. In urma acelei anchete s-a stabilit ca nu au existat inchisori CIA pe teritoriul Romaniei.

Presedintele Comisiei parlamentare privind inchisorile CIA, Norica Nicolai, declara, pe 16 iunie 2006, ca exista date clare care atesta faptul ca avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile romanesti exclusiv din motive tehnice si ca, in Romania, nu exista inchisori pentru detinuti suspecti de terorism.