"Categoric nu ar fi fost un alt rezultat. (...) Hotararea finala prin care s-a stabilit ca referendumul nu este valabil a fost luata in baza articolul 6. Nu amestecati mere cu pere", a spus Zegrean, intrebat daca referendumul ar fi avut un alt rezultat in conditiile in care nu ar fi fost redactata o erata de catre CC, scrie Mediafax.

Presedintele Curtii Consitutionale a venit la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), miercuri, in jurul orei 11.00. La intrare in Ministerul Public, el a declarat ca vor fi audiate si alte persoane in acest caz si ca el personal nu se teme de aceasta cercetare, decizia pe care au luat-o judecatorii constitutionali la acel moment fiind una corecta.

"Am dat (Curtea Constitutionala, n.r.) o decizie pana cand cineva o sa inteleaga rezultatul votului, nu am stabilit noi. Noi am primit de la BEC procesul verbal si acolo scria ca au fost la vot opt milioane, care reprezinta 46,24 la suta din numarul cetatenilor inscrisi in liste. Daca dadeam altfel decizia, puteam fi trasi la raspundere, eventual", a declarat Zegrean, intrebat daca se simte vinovat ca a fost data o erata la hotararea adoptata de CC in 2 august 2012 cu privire la organizarea referendumului, in care se facea mentiunea ca vor fi luate in calcul toate persoanele cu drept de vot.

Presedintele Curtii Constitutionale a adaugat ca, in opinia sa, nu este normal ca anchetatorii sa verifice solutii ale judecatorilor, acesta fiind si motivul pentru care, in legea romaneasca, statutul judecatorului este "inamovibil". Zegrean a mai spus ca daca anchetatorii s-ar apuca sa cerceteze fiecare decizie a judecatorilor, nu s-ar ajunge nicaieri. La iesirea din PICCJ, Augustin Zegrean a fost huiduit de cateva persoane. Intrebat de ce crede ca se intampla acest lucru, presedintele CC a raspuns: "Intrebati-i pe ei".

Miercuri sunt asteptati la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie alti doi judecatori ai Curtii Constitutionale, unul dintre acestia fiind Petre Lazaroiu. In acest caz, procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie fac cercetari si audiaza mai multe persoane, in calitate de martori, printre care si fosti sau actuali judecatorii de la Curtea Constitutionala, dosarul fiind redeschis, in urma unei sesizari, dupa ce initial cauza a fost inchisa. Ancheta vizeaza modul in care judecatorii Curtii Constitutionale au emis, in 2012, hotararea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului presedinte Traian Basescu.

In dosarul cunoscut ca "erata" au fost audiati, pana in prezent, Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, Horatius Dumbrava, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, si Toni Neacsu, fost membru CSM. Curtea Constitutionala a adoptat, 2 august 2012, o hotarare cu privire la referendum, insa a constatat ca din aceasta lipsea temeiul legal in baza caruia urma sa fie stabilit numarul total al alegatorilor care trebuiau sa-si exprime optiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, dupa publicarea hotararii, a fost emisa o erata prin care se mentiona faptul ca vor fi luate in calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata a fost intocmita si semnata atunci de judecatorul Stefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane inscrise in listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel ca nu a fost atins pragul de participare, de cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.

Judecatorii CC Ion Predescu, Acsinte Gaspar si Tudorel Toader, care au facut opinie separata la hotararea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, si-au argumentat dezacordul prin faptul ca decizia a fost luata in baza "eratei" la adoptarea careia ei nu au fost consultati.
"Dezacordul exprimat in raport cu hotarare de invalidare a rezultatelor referendumului national din data de 29 iulie 2012, are la baza faptul ca aceasta a fost adoptata prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, solutie prefigurata prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotararea Curtii Constitutionale nr. 3 din 2 august 2012 , «erata» la adoptarea careia nu am fost consultati, procedeu fara precedent in jurisprudenta constitutionala", se arata in opinia separata la hotararea CC din 21 august 2012.

Citeste si:

Cei trei magistrati subliniau ca, pe de o parte, prin Hotararea nr. 3 din 2 august 2012, CC a statuat in sensul ca cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate "au dreptul de a vota in mod liber in strainatate pe listele electorale suplimentare", iar "ratiunea pentru care acesti cetateni nu sunt inscrisi in listele electorale permanente rezida in faptul ca nu au domiciliul in tara, astfel incat numarul acestora nu poate influenta cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor inscrise pe listele electorale permanente", iar pe de alta parte, erata completatoare face referire la "listele electorale cuprinzand cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv", asadar indiferent de domiciliu.

Predescu, Gaspar si Toader aratau ca, in aceste conditii, cifra de 18.292.464 de persoane inscrise in listele electorale permanente, cifra luata in considerare la adoptarea hotararii, nu reflecta structura si dimensiunea corpului electoral actual. "Pornind de la continua scadere a populatiei Romaniei, de la datele statistice furnizate in mod oficial, de la necesitatea eliminarii din liste a celor decedati, a persoanelor care au pierdut cetatenia ori drepturile electorale considerand ca in listele electorale permanente nu pot fi inclusi cetatenii romani cu domiciliul ori resedinta in strainatate si nici cei ale caror acte de identitate nu sunt valabile, constatam ca datele finale sunt de natura sa conduca la validarea rezultatelor referendumului", sustineau cei trei judecatori constitutionali.

Hotararea CC de invalidare a referendumului a fost citita atunci in Parlament. La momentul publicarii ei in Monitorul Oficial, a incetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Basescu si-a reluat atributiile constitutionale si legale de presedinte al Romaniei, conform deciziei CC. Ulterior, Asociatia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale a depus, la Parchetul ICCJ, o plangere penala impotriva mai multor judecatori ai CC, si in special la adresa lui August Zegrean si Stefan Minea, pe care ii acuza de fals in inscrisuri oficiale, abuz in serviciu si comunicare de informatii false. Despre abuzul in serviciu, reprezentantii asociatiei notau ca, "profitand de plecarea mai multor colegi in concediu, probabil, acestia fie s-au intrunit in conditii ilegale, fie nu s-au intrunit deloc insa au emis documente in numele CCR".

Asociatia mai cerea Parchetului sa cerceteze "daca nu cumva toti judecatorii CCR au abuzat de functiile ce le detin, in conditiile in care, daca intr-adevar aveau nevoie numai de listele nemodificate, neactualizate, in baza carora s-a desfasurat referendumul, au cerut pentru acest lucru un termen de ragaz de o luna si jumatate, cand in conditii normale aceste liste le puteau avea de pe o zi pe alta, iar daca acestea erau reale, puteau sa invalideze referendumul, scutind Romania de haosul politic in care ne aflam". Acestia cereau procurorilor sa cerceteze daca "cel/cei" ce au emis erata publicata in Monitorul Oicial in 7 august "nu cumva a abuzat de functia pe care o detine, deoarece desi in Hotararea 3 din 2 august se vorbeste de Legea nr. 3 din 2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile ulterioare, pentru prima data in erata se vorbeste de Legea 370/2004 pentru alegerea presedintelui Romaniei, cu toate ca, asa cum stim, in acelasi timp cu referendumul nu au avut loc alegeri prezidentiale, deci este evident ca nu sunt aplicabile prevederile Legii 370 din 2004".

Reprezentantii asociatiei cereau Parchetului sa cerceteze "daca nu cumva prin ceea ce au transmis comunitatii europene, membrii CCR au pus in pericol siguranta statului roman, in conditiile in care daca ar fi simtit «presiuni» asupra lor, in mod normal mai intai trebuiau sesizate organele statului roman: politia, DNA-ul, PICCJ". "Va rugam sa cercetati daca nu cumva acestia tainuiesc persoanele ce pun presiuni asupra lor, acesta fiind motivul real pentru care nu doresc sa se planga organelor abilitate din Romania", mai aratau reprezentantii asociatiei in plangerea depusa.

In 6 august 2012, Curtea a transmis o erata, cerand Monitorului Oficial sa indrepte eroarea materiala aparuta in decizia pe care o luase in 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Completarea la hotararea Curtii Constitutionale din 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal in baza caruia urma sa fie stabilit numarul total al alegatorilor care trebuiau sa-si exprime optiunea la referendum, a fost facuta cu acordul majoritatii judecatorilor, arata atunci Curtea Constitutionala.

"Judecatorul-raportor, sub indrumarea caruia s-a redactat hotararea, a procedat cu acordul majoritatii judecatorilor Curtii la completarea considerentelor acesteia, precizand ca, pentru stabilirea numarului total de cetateni romani care trebuiau sa isi exprime optiunea, «sunt aplicabile dispozitiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei si ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului»", preciza CC.