Mircea Dinescu a ajuns in jurul orei 9.15 la sediul Parchetului Instantei supreme. "Poate daca nu iesea Iliescu la televizor acum depuneati o floare pe mormantul meu si nu numai al meu", le-a spus Mircea Dinescu juralistilor inainte de a se intalni cu procurorii.

El a adaugat ca toti generalii de Armata si de Securitate care trebuiau sa plece cu Ceausescu au venit de partea lui Iliescu.

"Pastrand proportiile, ma simt ca Nicolae Balcescu care dupa ce a condus revolutia de la 1848 daca ar fi trait, ar fi chemat in 1875 sa-si dea cu parerea ce s-a intamplat atunci. Mie mi se pare ca jucam intr-o telenovela fiindca ani de zile in care ar fi trebuit sa se discute ce s-a intamplat atunci, s-au facut tot soiul de comitete si comitii si s-a ingropat chestia. Dupa 27 de ani sa chemi oamenii care au participat atunci? Ce sa mai afli?", a mai spus Dinescu, citat de News.ro.

In dosarul Revolutiei a fost audiat, miercuri, si fostul premier Petre Roman, iar in 20 februarie, tot in calitate de martor, a fost audiat europarlamentarul Laszlo Tokes. Tokes le-a spus procurorilor ca, dupa fuga cuplului Ceausescu, evenimentele s-au derulat in baza unui plan dinainte lucrat si au avut ca scop principal legitimarea noii conduceri.

El a precizat ca intrebarile procurorilor militari s-au referit la perioada 22-30 decembrie, respectiv formarea si actiunile din primele zile ale Frontului Salvarii Nationale (FSN), in aceasta perioada inregistrandu-se un numar mai mare de victime decat in timpul manifestarilor ce au dus la caderea dictaturii.

Citeste si:

Si directorul Teatrului National Bucuresti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, a dat declaratii, in 23 februarie, in calitate de martor in dosarul Revolutiei. In cadrul anchetei, procurorii militar ai Parchetului instantei supreme au audiat, in ultima perioada, mai multi fosti membri ai Consiliului Frontului Salvarii Nationale si au cerut acte de la mai multe institutii, care vor fi folosite in ancheta in care se fac cercetari pentru infractiunii contra umanitatii.

Procurorii militari din Parchetul instantei supreme au dispus, in 1 noiembrie 2016, extinderea urmaririi penale in rem, pentru infractiuni contra umanitatii.

Din actele dosarului rezulta ca, pentru pastrarea puterii, prin actiunile desfasurate si masurile dispuse, conducerea politica si militara instaurata dupa decembrie 1989 a determinat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea integritatii fizice si psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane, „fapte care se circumscriu conditiilor de tipicitate ale infractiunii contra umanitatii”, a precizat PICCJ.

"Situatia premisa a infractiunii contra umanitatii referitoare la existenta unui atac generalizat rezulta din numarul mare de localitati in care au avut loc incidente armate cu consecintele mentionate anterior. Din modul in care s-a produs acest atac reiese existenta unui plan dupa care s-a actionat, plan care a urmarit crearea unei stari de confuzie in randul fortelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apararii Nationale si difuzarea unor ordine, rapoarte si informatii false, scoaterea in strada si inarmarea populatiei, respectiv crearea aparentei unui «razboi civil» in care sa se confrunte unitati inarmate apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne sau aceluiasi minister, in scopul preluarii puterii si legitimarii noilor lideri. In realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Romana care a transmis comunicate alarmiste si uneori false, la taierea legaturilor telefonice si aducerea la conducerea ministerelor de forta a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinta generarii unui «razboi» psihologic si mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, potrivit Parchetului instantei supreme.

Procurorii cerceteaza toate faptele care au facut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise dupa data de 22 decembrie 1989 in intreaga tara, conform dispozitiilor din incheierea de confirmare a redeschiderii urmaririi penale in cauza. Dosarul "Revolutiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din Romania. Procurorii au avut de lamurit cauzele in care s-a produs decesul a 709 persoane, ranirea prin impuscare a 1.855 de persoane, ranirea prin alte forme de violenta a 343 de persoane si privarea ilegala de libertate a 924 de persoane.