Una dintre vocile proiectului „Scrisoare catre Romania” este Sanda Lungu, o localnica in varsta de 42 de ani, care duce o viata grea. Pana in urma cu cateva luni, ea si cei doi copii ai ei, ambii de varsta scolara, traiau din pensia mamei, prea mica pentru o viata decenta. Si aceasta ultima sursa de venit a disparut, cand mama Sandei a decedat. „Am ramas o perioada fara niciun ban. Ne-a fost foarte greu. Am facut eforturi si sacrificii toti trei ca sa avem cat de cat ce ne trebuie”, ne-a marturisit ea.

Are grija de biserica din localitate

In urma cu aproape o luna, femeia a reusit, in sfarsit, sa se angajeze. Are grija de biserica din localitate, lucru pe care il facea si pana acum, pe gratis, doar pentru ca este o persoana religioasa. „Momentan ma ocup de biserica romano-catolica, mi s-a facut contract de munca, de aproximativ o luna, unde castig salariul minim, aproape 700 de lei. E destul de greu. Banii nu ne ajung. Din aceasta cauza sper sa dea drumul la proiect, sa ma mut la companie, unde sigur o sa fie un loc de munca mai bine platit. Pentru mine conteaza si 200 de lei in plus. Nu sunt cheltuitoare, dar am nevoie pentru copii, pentru carti, hrana si imbracaminte”, marturiseste femeia.

Cititi integral articolul publicat de ziarul Ring la data de 17 noiembrie 2011.