De la inceputul acestui an, cei care vind apartamente sau case dobindite in urma cu mai putin de trei ani isi fac calcule pentru a vedea cum pot suporta cit mai putin din impozitul pe care vor trebui sa-l plateasca. Cum valorile din nomenclatorul notarilor publici nu prea mai lasa loc de artificii, unii includ acest impozit in pretul de vinzare, iar altii prefera sa nu mai vinda acum, ci sa astepte vremuri in care acest impozit va fi mai mic.

An cu ghinion

Anul 2006 nu poate fi considerat un an bun pentru cei care vind apartamente, dar nici pentru cei care vor sa cumpere o locuinta. De la 1 ianuarie 2006, impozitul pe profitul obtinut din tranzactii imobiliare este de 16%. Tinta acestei masuri sint cei care cumparau un apartament pentru a-l revinde dupa scurt timp, cu un pret mai mare. Acest lucru poate fi dedus destul de clar in conditiile in care acest impozit se aplica tranzactiilor care au drept obiect proprietati dobindite in urma cu mai putin de trei ani. Pentru calculul valorii de baza, la pretul de achizitie se adauga un procent de 5.

Sume considerabile

Cei care se afla in aceasta situatie vor trebui sa plateasca sume destul de consistente. Astfel, in luna mai a anului 2003, o garsoniera in cartierul Militari putea fi achizitionata cu 10.000-12.000 de euro. Acum valoreaza 30.000-36.000 de euro. Un calcul pe valorile minime va arata cit ar trebui sa plateasca un om care vrea sa vinda o locuinta. Astfel, in cazul garsonierei de 10.000 de euro, valoarea de baza va aduce un plus de 5% si va ajunge la 10.500 de euro. Diferenta, adica suma care va fi impozitata daca se vinde cu 30.000 de euro, va fi de 19.500 de euro. Din aceasta, proprietarul va achita 16%, adica 3.120 de euro. Un apartament cu doua camere costa 15.000-17.000 de euro. Astfel, pentru unul de 15.000, valoarea de baza ar fi de 15.750 de euro.

Acum, preturile pornesc de la 42.000 de euro. Diferenta ar fi de 26.250 de euro, iar impozitul care se va achita va fi de 4.200 de euro. Un ultim exemplu pe care il vom da va fi cel al apartamentelor cu trei camere, care se vindeau in acea perioada cu 18.000-25.000 de euro, iar acum ajung la 50.000-75.000 de euro. Astfel, in cazul celui de 18.000, valoarea de baza va fi de 18.900 de euro. Diferenta pina la 50.000 este de 31.100 de euro, iar suma care va fi platita la bugetul de stat va fi de 4.976 de euro.

Piata simte

Introducerea acestui impozit are deja efecte pe piata imobiliara. “E o tranzactie care este si normal sa fie impozitata. Se simte la pret, pentru ca de fiecare data cind se vorbeste despre o vinzare se vorbeste si despre acest impozit”, spune Liviu Ureche, Certified Properties Analist, fost presedinte al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare. De altfel, majoritatea includ acest procent in pretul de vinzare, pentru ca reprezinta singura varianta de a nu plati acesti bani din buzunar.

Citeste si:

“In nomenclatorul notarilor publici, valorile trecute sint cele actuale, de pe piata, in unele cazuri chiar mai mari. De la inceputul anului, preturile apartamentelor au crescut cu 5-10%”, spune Dan Titel, director de agentie imobiliara. Partea buna este ca specula cu apartamente a fost diminuata, iar la bugetul de stat ajung mai multi bani. Partea proasta este ca apartamentele s-au scumpit, iar agentii spun ca pe piata oferta este din ce in ce mai saracacioasa. Lumea nu mai vinde pentru ca nu vrea sa plateasca acest impozit.

Bir nepopular

Impozitul pe tranzactiile imobiliare este de 16% de la inceputul acestui an. Anterior a fost de 10%, iar intr-o perioada se vehicula ideea introducerii unui impozit de 2% care sa fie platit de catre cumparator.

Agentii imobiliari spun ca de la inceputul anului preturile apartamentelor au crescut cu 5-10%, asta si din cauza ca oferta este tot mai slaba, iar vinzatorii includ impozitul in pretul de vinzare.

BNR promite sa nu sara calul

Banca Nationala lucreaza la normele de aplicare a legii care va aduce institutiile nebancare sub monitorizare.

“Vom cauta sa nu sarim calul cu reglementarea”, a spus Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, cu referire la normele care sint elaborate pentru aplicarea ordonantei privind institutiile financiare nebancare. Guvernatorul a precizat ca nu are nimeni intentia de a descuraja intermedierea financiara, nici pe segmentul de institutii financiare nebancare, nici in sistemul bancar, deoarece Romania are unul dintre cele mai mici grade de intermediere.

Conducerea BNR a dat asigurari ca reprezentantii societatilor nebancare nu doresc o suprareglementare a domeniului, ci doar sa asigure stabilitatea financiara si o concurenta loiala si nediscriminatorie intre actorii acestei piete. Mai mult, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a aratat ca va propune Parlamentului un amendament la Legea privind IFN prin care sa fie prelungit termenul de sase luni obligatoriu pentru indeplinirea cerintelor de capital minim, de 200.000 de euro.