Arhitectul sef al Capitalei, Gheoghe Patrascu, a explicat ca proiect de hotarare este facut "in spiritul Legii 153 (din 2011, privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor - n.r.)", avand in vedere ca fatadele cladirilor sunt o problema in Bucuresti "si in Romania, in general".

"Cred ca, intr-o tara normala, nici nu ar fi nevoie de aceasta lege, pentru ca tine de bunul simt, pana la urma, de regimul proprietatii, avand in vedere ca proprietarul este obligat sa-si intretina proprietatea si, inclusiv, fatada imobilului. Dar, avand in vedere experienta post-decembrista a Romaniei, a fost necesara aceasta interventie, pentru a sublinia, de fapt, necesitatea de intretinere a fatadelor", a declarat, luni, arhitectul sef al Capitalei, care a subliniat ca este vorba despre un proiect pilot, care se refera strict la imobilele de pe marile bulevarde din Bucuresti, din zona centrala.

Potrivit lui Patrascu, in momentul in care o fatada va intra in reabilitare, se va lua "o hotarare tehnica particularizata pentru fiecare proprietar", iar cei care si-au construit singuri balcoane sau alte anexe, precum si cei care au amplasat fara autorizatie diferite instalatii cum ar fi antenele de satelit si aparatele de aer conditionat vor fi obligati sa le demoleze sau sa le inlature.

"Aceste masuri, in mare lor majoritate, sunt prevazute in avizul de urbanism. Nu este o noutate, doar ca nu se aplica. Acum exista si suportul sa se dea amenzi. Deci nu este o initiativa neaparat a Primariei Capitalei, ci este vorba de aplicarea unei legi. Ne propunem sa facem oarecare ordine in aceasta zona a fatadelor, nu neaparat brutala, ci in timp. Pe masura ce se fac lucrari la fatade, vom respecta niste reguli mai stricte decat pana acum", a mai spus Patrascu, aratand ca "este adevarat ca va fi greu de aplicat acest regulament, dupa o perioada in care fiecare a facut ce a vrut pe domeniul public, iar fatada este pe domeniul public, chiar daca este aliniata, daca este retrasa in curte sau nu".

Proiectul de hotarare al regulamentului de interventie cu privire la reabilitarea fatadelor se afla in dezbatere publica pana la 24 mai.

Potrivit acestuia, detinatorii de orice fel ai cladirilor care, prin nivelul de degradare "a sistemului de inchidere perimetrala", pun in pericol sanatatea, viata, integritatea fizica si siguranta populatiei sau afecteaza calitatea mediului inconjurator, a cadrului urban construit si a spatiilor publice urbane sunt obligati ca, din proprie initiativa, sa ia masuri de realizare a lucrarilor de interventie pentru reabilitarea structural¬ arhitecturala a anvelopei cladirilor.

Proiectul stabileste ca, in prima etapa, sa fie identificate cladirile situate pe Calea Victoriei si pe bulevardele Lascar Catargiu, Carol, Pache Protopopescu, Magheru, Balcescu, I. C. Bratianu, Regina Elisabeta si Kogalniceanu, aceste artere alcatuind zona pilot a initiativei.

"In situatia in care detinatorii cladirilor nu iau masuri de realizare a lucrarilor de interventii pentru reabilitarea arhitecturala a anvelopei cladirilor, autoritatile adminstratiei publice locale vor notifica acestora obligatiile ce le revin", se arata in proiectul de hotarare.

Ce cladiri fac exceptie

Cladirile expertizate tehnic si incadrate in clasa I de rise seismic, cladirile reabilitate termic sau in curs de reabilitare la data intrarii in vigoare a rgulamentului, precum si blocurile de locuinte inscrise deja in aceste programe, dar si cladirile si ansamblurile clasate sau in curs de clasare, ca monumente istorice, fac exceptie de la aplicarea prevederilor regulamentului.

De asemenea, regulamentul stabileste faptul ca lucrarile de interventie se executa pentru intreg imobilul, in intervalul de timp stabilit, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia, indiferent daca necesita sau nu autorizatie de construire.

Termenul general pentru executarea lucrarilor de interventie este de 12 luni de la data primirii de catre detinator a notificarii transmise de autoritatile municipale, insa acest termen poate fi prelungit cu pana la sase luni, cu acordul primarului, in urma unor motive legate de "natura, complexitatea si amploarea lucrarilor de interventie necesare".

Lucrarile se vor executa pe cheltuiala proprie a proprietarilor, insa documentul stabileste ca, prin exceptie, autoritatile publice locale pot asigura de la bugetul local atat preluarea integrala a cheltuielilor aferente pentru proprietarii care nu pot asigura sumele care le revin, respectiv cei care fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie, cat si cofinantarea cheltuielilor aferente acestoa.

Conform aceluiasi regulament, tot prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, vor fi stabilite conditiile de selectie si de preluare a cheltuielilor, dar si masurile necesare pentru recuperarea de la detinatorii notificati a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat.

Citeste si:

Regulamentul mai stabileste ca toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate ingropat, fiind interzisa dispunerea acestora pe fatadele cladirilor. De asemenea, conductele de gaze si antenele pentru TV sau satelit nu vor putea sa fie amplasate in locuri vizibile, pe fatada principala.

Totodata, se interzice montarea aparatelor de aer conditionat pe fatadele catre strada, urmand ca sa fie pastrate doar panourile publicitare si firmele amplasate cu autorizatie.

Intrebat despre aceasta interdictie, mentionata in proiect la capitolul "alte recomandari/restrictii", Gheorghe Patrascu a spus: "Intr-un oras similar din Europa de Vest sau Centrala, nimeni nu indrazneste sa puna aer conditionat pe fata de cladirilor. Nici nu intreaba si nici nu pun".

Cum ar trebui sa arate cromatica blocurilor

Proiectul regulamentului mai prevede ca, in zonele construite protejate, cromatica fatadelor sa fie in concordanta cu specificul fiecarei zone, iar in urma interventiilor de reabilitare, fatada cladirii sa fie readusa la culoarea stabilita in proiectul initial.

Totodata, pentru realizarea fatadelor constructiilor situate in afara zonelor protejate, pentru cromatica cladirilor se vor utiliza "culori predominant deschise si neutre", respectiv alb, galben, gri, bej, care vor fi stabilite prin autorizatie de construire sau prin avizul tehnic prealabil al arhitectului sef, in functie de zona. Se pot folosi si culori puternice, dar "complementar, pe suprafete reduse", iar culorile tamplariei vor fi cele originale sau vor fi alese in concordanta cu cromatica fatadelor. Amenzile stabilite de regulament pentru nerespectarea acestor prevederi sunt cuprinse intre 1.000 si 2.000 de lei.

Daca proiectul de regulament va fi aprobat, Primaria Capitalei va fi obligata sa inventarieze, prin institutia Arhitectului Sef, constructiile si sa stabileasca, in etape, zonele de actiune prioritara, sa notifice detinatorii cladirilor inventariate si sa autorizeze lucrarile de interventie.

Totodata, detinatorii de constructii vor fi obligati sa trasmita primariei hotararea sau acordul scris, in termen de maximum 60 de zile de la data primirii notificarii, precum si de instiinta Primaria Capitalei si Inspectoratul in Constructii al Municipiului Bucuresti cu privire la inceperea executarii lucrarilor de interventie, respectiv receptia, atunci cand acestea se termina. Amenzile stabilite de regulament pentru nerespectarea acestor prevederi sunt cuprinse tot intre 1.000 si 2.000 de lei.

In cazul in care municipalitatea nu notifica un proprietar de imobil, acesta are obligatia de a se sesiza primaria Capitalei "pentru luare in evidenta si pentru stabilirea calendarului pentru etapele de lucru".

Regulamentul mai stabileste ca proprietarii care nu contracteaza proiectarea si executarea lucrarilor de interventie in conditiile legii vor putea fi amendati cu sume cuprinse intre 5.000 si 8.000 de lei, acestea fiind, de altfel, cele mai mari sanctiuni prevazute de regulament.

Si proprietarii imobilelor care nu fac receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala la sfarsitul perioadei de garantie sau nu completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentele aferente lucrarilor de interventie executate vor putea fi amendati cu sume cuprinse intre 2.000 si 5.000 de lei.

Incepand din 2013, institutia Arhitectului Sef al Capitalei va stabili, anual, cate o noua lista de zone prioritare de interventie, cu toate activitatile ce decurg de aici, pana la finalizarea programului, se mai arata in proiect.
Si primariile de sector trebuie sa isi pregateasca "programe multianuale" privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, potrivit documentului citat.

Proiectul de regulament va fi supus aprobarii consilierilor generali, dupa finalizarea dezbaterii publice.