Germania a incetat unilateral sa mai achite scadentele datoriei pe termen lung la 6 mai 1933, la numai trei luni dupa ce Adolf Hitler a fost instalat in postul de cancelar. Neplata datoriilor l-a ajutat pe Hitler sa-si consolideze fortele, dupa ani de instabilitate politica in care Republica de la Weimar s-a luptat cu indatorarea ridicata.

"Acestea sunt in general evenimente catastrofice. (...) Nu exista final fericit", a declarat Eugene N. White, profesor de istorie a economei la Universitatea Rutgers din New Jersey, potrivit Bloomberg, citat de Mediafax.

Datoria uriasa a Germaniei ca urmare a repartitiilor de razboi a declansat hiperinflatie, blocaje politice si de finantare si a adus nazistii la putere, iar ulterior default-ul. Datoria uriasa poate conduce la rezultate greu de prevazut, precum razboiul civil si despotismul care au devastat Florenta dupa ce regele Edward al III-lea al Angliei a refuzat sa-si plateasca datoriile catre bancile orasului stat italian in 1339 sau revolutia din 1779 din Franta, venita in urma a doua default-uri ale coroanei franceze in 1770 si 1788.

Consecinte devastatoare la nivel global

Un default al SUA, cea mai mare economie a lumii, risca sa genereze consecinte devastatoare la nivel global, cu prabusiri pe burse din Brazilia pana in Elvetia si blocarea pietei de 5.000 de miliarde de dolari a datoriei emise de Trezoreria SUA. Costurile de imprumut ar creste puternic, rolul dolarului de moneda de rezerva a lumii ar fi pus la indoiala, iar economiile SUA si ale altor tari ar risca sa intre in recesiune.
Liderii partidelor din Senatul SUA negociaza pentru a evita intrarea tarii in default dupa ce autoritatea de imprumut a statului va fi epuizata la 17 octombrie. Dupa 17 octombrie, SUA vor avea lichiditati de 30 de miliarde de dolari, la care se vor adauga veniturile la buget, iar statul ar putea ajunge in situatia de a nu putea plati scadentele in intervalul 22-31 octombrie, potrivit Biroului pentru Buget din Congres.

Germania, cu o datorie de 132 miliarde marci aur pentru reparatii de razboi si cu interdictia de a exporta in tarile invingatoare din Primul Razboi Mondial, a trecut prin mai multe default-uri incepand din 1922, a declarat Albrecht Ritschl, profesor de istorie a economiei la London School of Economics.

Daca o companie care nu-si poate plati datoriile intra in faliment, este divizata, vanduta unui competitor sau se restructureaza, default-ul unei tari este diferit, noteaza Bloomberg.

Republica de la Weimar a amanat plati, a oprit transferuri, a reformat moneda si a sters datorii, obtinand o serie de concesii de la creditori, inainte ca nazistii sa respinga in totalitate obligatiile in 1933.

Citeste si:

Situatia datoriilor Germaniei a fost clarificata abia in 1953, printr-un acord care efectiv a amanat platile pana dupa reunificarea Germaniei, a afirmat Timothy Guinnane, profesor de istorie a economiei la Universitatea Yale.

Statele Unite, dornice sa transforme Germania intr-un bastion impotriva comunismului, au exercitat presiuni pentru acordarea de facilitati Germaniei. Guvernul de la Berlin a finalizat in octombrie 2003 rambursarile la obligatiuni de 150 de milioane de euro emise pentru a finanta plata reparatiilor de razboi.

De data asta este diferit

Germania si Franta au trecut prin default de cate opt ori fiecare incepand cu anul 1800, afirma economistii Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff in cartea "This time is different" (De data asta este altfel). In timp ce Germania a fost suficient de mare si de importanta strategic pentru a primi ajutor, default-ul de obicei nu se incheie cu bine pentru tarile mici.

Statele Unite s-au mai aflat in situatia de a nu-si respecta la litera obligatiile financiare. In 1979, Trezoreria a intarziat plata a 122 milioane de dolari din cauza unor probleme tehnice, au scris Terry Zivney si Richard Marcus in 1989, in cartea "The Financial Review" (Analiza finaniara).

In 1935, Curtea Suprema a decis ca statul federal poate respinge cererile pentru plata in aur la obligatiuni care dadeau posesorilor acest drept. Pentru ca termenii contractului nu au fost respectati in totalitate, unele persoane afirma ca este o situatie echivalenta cu default-ul.

De asemenea, in 1790, SUA au amanat pana in 1801 plata dobanzilor la obligatiuni preluate de statul federal, afirma Reinhart si Rogoff.
Argentina a intrat de cinci ori in default incepand din 1951, iar in 2001 a stabilit un nou record pentru cea mai mare restructurare de datorie din istorie. Recordul a fost doborat de Grecia in 2012. Investitorii care detin obligatiuni ale Argentinei se judeca inca cu statul din America de Sud.

Incluzand si restructurarea datoriei din 2012, Grecia a trecut prin sase situatii de default incepand din secolul XIX. Statul elen s-a aflat mai mult de jumatate din ultimele doua secole in default