Ultima initiativa guvernamentala in domeniul fondului locativ de stat este... vanzarea locuintelor ANL catre actualii chiriasi. Initiativa apartine ministrului delegat pentru lucrari publice, Laszlo Borbely. Potrivit acestuia, locuintele vor fi vandute la un pret sub nivelul practicat pe piata. Primele locuinte vor putea fi cumparate in 2007, numarul caselor care vor fi vandute anual prin acest sistem fiind estimat la 3.000-3.500 de unitati.

Probabil ca nu mai e de mirare pentru nimeni ca la multe capitole Romania se afla in coada tarilor europene. Inclusiv la numarul de locuinte ieftine (sociale). Potrivit datelor Institutului National de Statistica, doar circa 0,8% din fondul actual de locuinte il reprezinta casele aflate in proprietatea administratiilor publice locale si centrale. In Belgia, aceasta cota este de 7%, in Franta si Austria - 18-20%, iar in Olanda - 36%.

Totodata, potrivit specialistilor, o piata a chiriilor dezvoltata este premisa mobilitatii crescute a fortei de munca, factor extrem de important intr-o economie moderna. In Romania, 93% din locuinte sunt locuite de proprietarii acestora si doar 6% sunt din unitatile locative participa la piata chiriilor (fara cele 0,8% locuinte de stat). In Uniunea Europeana, locuintele private inchiriabile reprezinta intre 12 si 30% din total.
Inconsecventa guvernamentala si abstinenta administratiei publice locale in domeniul politicii de locuinte au „contribuit“ direct la diminuarea ofertei de locuinte ieftine cu chirie si, indirect, la explozia preturilor la apartamente inregistrata in ultimii trei ani.

Municipalitatea a uitat sa dea obolul

Piata imobiliara bucuresteana este cea mai importanta din tara si orice se intmpla pe aceasta piata are efecte in restul Romniei. Exprimandu-ne mai putin academic, cotatiile imobiliare din Bucuresti reprezinta un fel de „mercurial“ imobiliar pentru restul tarii.

Primaria Bucuresti este una dintre responsabilele directe ale crizei de oferta pe care inca o resimte Capitala in domeniul locuintelor ieftine. Politica de non-interventie in zona dezvoltarii fondului locativ a fost inaugurata de actualul presedinte al tarii, Traian Basescu, la putin timp dupa „descalecarea“ sa la Primaria Generala. In ianuarie 2004, intr-o conferinta de presa, primarul general de atunci, Traian Basescu, declara ca este „un adversar al cresterii numarului de blocuri in Bucuresti. Avem prea multe, se traieste neomeneste in ele. Aglomerari umane de peste 8.400 loc/km patrat nu inseamna viata sanatoasa“. Ce a facut ex-primarul general? Motivnd lipsa de fonduri si nevoia eliminarii factorilor de coruptie din jurul repartitiei de locuinte din primarie, a sistat orice alt nou program de constructii. Si nu doar atat. A hotarat ca pentru primarie ar fi mai convenabil sa cumpere locuinte de pe piata secundara (apartamente vechi). Intr-o perioada in care developerii construiau numai locuinte de lux, deci oferta de case ieftine noi era inexistenta, e lesne de inteles ce efect putea sa aiba pe piata acest plus de cerere.
Explozia preturilor care a urmat nu a tulburat in niciun fel gandirea strategilor municipali in domeniul fondului locativ.

Sa ne comparam cu „perfidul Albion“?

Piata imobiliara londoneza este una dintre cele mai scumpe in Europa. Asta nu inseamna ca toti cei 7,5 milioane de locuitori ai Londrei sunt milionari, fapt dovedit si de politica ofensiva a primariei in construirea de locuinte ieftine. Astfel, in Londra, intre anii 1997 si 2005, circa 30-45% din totalul caselor livrate anual pe piata au fost locuinte ieftine, date in chirie de catre administratia publica locala.

Cum reuseste primaria londoneza aceasta performanta? Prin asa-zisul London Plan, documentul de baza privind strategia de dezvoltare a Londrei. Actul statueaza ca 50% din numarul total de resedinte construite anual trebuie sa fie din categoria case ieftine, iar din acestea 70% trebuie sa fie locuinte sociale de inchiriat si 30% locuinte intermediare.

Daca un developer doreste sa se implice in constructia de locuinte, primul lucru pe care urmeaza sa-l faca este sa obtina autorizatia de la autoritatile municipale sau locale, iar acestea, la randul lor, sa se asigure ca firma constructoare va realiza cota de locuinte ieftine potrivit cu indicatiile din London Plan (Section 106 agreement). In practica, firma dezvoltatoare fie transfera o parte din teren, fie realizeaza locuintele respective cu reducere de pret. Autoritatea publica urmeaza apoi sa obtina fonduri de la Housing Corporation (varianta engleza a Agentiei Nationale pentru Locuinte) pentru a duce la bun sfarsit proiectul.

Pasi timizi pe piata caselor publice

Intre anii 1997 si 2005, primaria Londrei a reusit sa obtina astfel peste 62.000 de locuinte ieftine, dublu fata de cat construieste Romania anual.

In Bucuresti, potrivit unei informari trimise de Primaria Capitalei, in acest an municipalitatea va investi in construirea a doar 230 de locuinte sociale. Evident, prea putine. Numai pentru rezolvarea urgentelor, adica a celor peste 14.000 de chiriasi care urmeaza sa fie evacuati din casele retrocedate, municipalitatea are nevoie in urmatorii cinci ani de tot atatea locuinte.

Care sunt solutiile intrevazute de actualul primar Adriean Videanu? Aceleasi pastorite de fostul primar, Traian Basescu.
Anul trecut, Videanu propunea solutia licitatiilor publice pentru cumpararea de locuinte de pe piata existenta. Insa preturile curente la apartamente nu mai sunt aceleasi de acum patru-cinci ani. In plus, daca primarul se va tine de cuvant si va cauta sa cumpere de pe piata secundara, ar putea provoca o noua spirala a cresterii preturilor.
In practica europeana, lo-cuintele noi, cu pret de executie de pana-n 1.000 euro/mp, sunt considerate locuinte sociale. Piata bucuresteana de constructii nu este cea mai scumpa din Europa, prin urmare, obtinerea unui pret sub 800 euro/ mp pentru o constructie noua e un fapt realizabil. In prezent, pretul minim pe care il poate obtine primaria de pe piata secundara de locuinte este 840 euro/mp, media insa este de 1.000-1.050 euro/mp construit.

Activitate in sectorul 2

Singurul sector al Capitalei care pare sa aiba o implicare mai mare in constructia de locuinte ieftine este sectorul 2, care are doua proiecte mostenite din programul ANL al vechii guvernari. In particular, este vorba despre doua proiecte de construire de blocuri, primul în curtea Spitalului Colentina, unde vor fi date în folosinta un numar de 140 de apartamente. Cel de-al doilea proiect este situat pe Strada Maior Vasile Bacila, unde vor fi date în folosinta 332 de apartamente.

Totodata, primaria suporta cheltuielile privind modernizarea a doua imobile „ghetou“ din Lunca Florilor. Blocurile de garsoniere cu regimul de înaltime de P+4 vor fi refacute în totalitate si trecute in fondul locuintelor sociale.