Starea din prezent a mallurilor din Romania nu este cea mai buna, mare parte din centrele comerciale existente avand nevoie de modernizari. Astfel, mai mult de o treime din mall-urile din Romania ar trebui sa treaca prin procese de innoire si imbunatatire, iar costurile totale necesare acestor imbunatatiri s-ar ridica la peste 200 mil. euro, apreciaza oficialii companiei Immpuls.

Immpuls: Peste o treime din mallurile din Romania au nevoie de modernizari, costurile totale ar depasi 200 mil. euro

Immpuls: Peste o treime din mallurile din Romania au nevoie de...

Luiza MoraruSi Luiza Moraru, head of retail si property management la CBRE Romania (foto dreapta), spune ca in prezent circa 30-35% din centrele comerciale din Romania fac parte din prima generatie de malluri si doar cateva dintre acestea au demarat proiecte de refurbishment (lucrari de modernizare-n.r.).

“Centrele comerciale din categoria A si B (proiecte dominante) vor supravietui daca au capacitatea de a se adapta cererii si pietei, pe de alta parte in cazul centrelor comerciale C si D (proiecte care nu sunt dominante) este necesara modernizarea si repozitionarea sau chiar schimbarea completa a destinatiei”, a spus Brigitte Schmitt, managing partner la Oasis Shopping Center Services, care a completat ca probabil undeva la 10-15% din stocul de spatii comerciale ar trebui sa isi schimbe destinatia.

Specialistii spun investitiile in modernizari si imbunatatiri ale centrelor comerciale existente reprezinta principalul trend in aceasta perioada si nu constructiile de centre comerciale noi. Piata centrelor comerciale si retailul in general are parte in prezent si de alte provocari, fiind o perioada a schimbarilor majore, determinata in special de avantul comertului online.

Retailul, in mijlocul unei schimbari majore

Pe aceasta piata in care investitiile sunt necesare pentru a face fata unei competitii mari, provocarile nu vin doar de la celelalte centre comerciale ci si din evolutie puternica a comertului online si a evolutiei obiceiurilor de consum.

Stephan Mayer-Heinisch, presedintele al Council of Shopping Centers din Austria considera ca industria trece printr-o schimbare dramatica, existand o competitie prea mare care va duce la disparitia multor retaileri care nu sunt excelenti la nivel de profesionalism. O alta schimbare importanta vine din online. “Acum Internetul inseamna doar niste cifre, insa evolutia este foarte rapida”, spune Mayer-Heinisch, care considera ca un alt punct slab al pietei de centre comerciale este si managementul, pregatirea oamenilor din domeniu. “Avem piloti de vreme buna, nu de vreme rea”, a declarat presedintele asociatiei de profil din Austria, care a mentionat ca trebuie gasiti oamenii potriviti pentru management.

Clientul, in centrul oricarei modernizari de mall

Harald Floer, fund director la Aberdeen Immobilien, este de asemenea de acord ca peisajul retailului este in mijlocul unei mari schimbari determinata de online, insa considera ca businessul este intr-o evolutie in care canalele traditionale de vanzare au loc de adaptare.
Aceasta adaptare trebuie insa sa inceapa de la client, iar vizitatorii centrelor comerciale trebuie sa fie pe primul loc in orice proces de regandire. Mayer-Heinisch subliniaza ideea adaugand “daca nu te culci cu clientul esti mort. Trebuie sa il asculti si sa ii oferi ceea ce cauta”.

Ali Ergun ErgenGasirea unui limbaj comun intre tine, ca proprietar de mall, si publicul tau este un element critic si in opinia lui Ali Ergun Ergen, managing partner al companiei TBE (foto stanga). Potrivit lui Ergen un alt element crucial este diferentierea. “Doar sa atragi H&M si Inditex nu mai asigura succesul unui centru comercial, chiar daca sunt branduri atractive, pentru ca sunt peste tot”, spune Ergen, care, pe langa diferentierea la nivel de mix de chiriasi, vede esentiala si o interactiune cu outdoorul a centrului comercial.

"Piata centrelor comerciale are similaritati cu cea auto. Daca acum ceva vreme industria lansa un model nou la 5-6 ani, in ultima perioada mai lanseaza si un facelift al modelului vechi. In acelasi mod si centrele comerciale trebuie sa aiba o dinamica mai mare, sa aduca ceva nou", comenteaza Ergen.

Citeste si:

Brigitte Schmitt considera ca vom vedea mai multe investitii in modernizari. Schmitt crede ca si centrele comerciale A si B trebuie sa se imbunatateasca, sa fie intr-o continua schimbare. Ea mentioneaza ca impactul online-ului este vizibil in pietele vestice unde unele zone comerciale si-au diminuat suprafata.

Online-ul poate constitui insa si o mare oportunitate pentru centrele comerciale, pentru dobandirea de capital social, in conditiile in care vizitatorii se informeaza tot mai mult pe Internet. De asemenea, pe masura ce vanzarile online prind avand si la noi si marii retaileri traditionali au inceput deja sa isi comercializeze produsele si pe prin platforme de e-commerce, experienta clientului in-store trebuie sa devina mai puternica.

Mallul trebuie sa devina un ecosistem de experiente

Oportunitatea Internetului vine in special in contextul necesitatii crearii unor experiente pentru client in mall, mai ales avand in vedere tendinta research online & shop offline, gradul mare de penetrare al smartphone-urilor sau numarul de utilizatori de pe retelele sociale. Utilizand aceste instrumente un centru comercial poate fi mai aproape de vizitatori, poate afla ce isi doresc, ii poate recompensa si poate crea experiente customizate.

Giorgios Argentopoulos“Un centru comercial trebuie sa castige capital social. Mallul tau nu este asa cum spui tu, ci asa cum spun consumatorii”, a declarat Georgios Argentopoulos, CEO al zonei comerciale Baneasa (foto dreapta). In opinia managerului centrului comercial Baneasa crucial este sa construiesti experiente, sa integrezi mallul in viata consumatorului, nu doar sa investesti intr-o noua fatada.

Argentopoulos spune ca trebuie sa creezi experiente pozitive pentru vizitator.“Daca ne asiguram viitorul social, ne asiguram businessul de real estate. Daca nu, vom ramane cu niste cladiri goale”, considera seful zonei comerciale Baneasa, care mentioneaza ca “nu am reusit sa cream un continut mai bun decat cel generat de utilizatori”. “Viitorul mallurilor este tehnologie si tehnologie”, a mai comentat el. Platformele de reward reprezinta, spune Argentopoulos, o modalitate buna prin care poti interactiona cu vizitatorii.

Mallul ca un ecosistem de experiente, centrat pe consumator, a devenit un subiect din ce in ce mai important in conditiile in care puterea de cumparare este afectata de criza, iar competia este din ce in ce mai mare.

Cum vor arata vanzarile din malluri in 2014?

Potrivit lui Robert Maxim, managing partner al companiei de consultanta Ensight Management Consulting, in acest an veniturile centrelor comerciale existente vor creste cu 3,5%. Aceasta crestere nu se va imparti egal insa intre malluri si nici intre diverse componente dintr-un mall, estimandu-se cresteri in special in zona de food si cea de cinema.

Estimarea lui Maxim se bazeaza pe o usoara crestere a veniturilor, dar si o scadere a preturilor produselor alimentare, cele care acopera cea mai mare parte din cosul de consum al romanilor. Pe de alta parte, piata se confrunta si cu cateva posibile efecte negative, printre care efectele negative ale cresterii accizei la combustibil si instabilitatea politica.

Cand se intorc investitorii imobiliari in Romania?

Potrivit lui Maxim, perioada alegerilor nu este in mod traditional una a investitiilor, majoritatea companiilor amanand in perioada alegerilor orice investitie majora. In ceea ce priveste efectele situatiei din regiune asupra Romaniei, Maxim spune ca situatia este ingrijoratoare pentru majoritatea clientilor lor, iar aceasta criza din Ucraina este un Yin si Yang, "pe de o parte la Londra si New York toata zona este etichetata -CEE- si Romania intra practic in aceasta etichetare la pachet cu celalalte tari din regiune. Pe langa asta exista, insa, si o parte pozitiva din ecuatie pentru Romania, fiind membra NATO si UE".

Harald Floer, fund director la Aberdeen Immobilien, considera ca "Romania nu este inca acolo unde vrem, nu este pe radarul pentru investitii, investitorii vor reveni o data cu economia, initial cei oprtunisti si apoi si cei conservatori". In ceea ce priveste investitorii conservatori, Floer nu vede o revenire in urmatorii 3-4 ani.