Proiectul rezidential Urban Spaces, de pe strada Dogarilor din Capitala, este una dintre cele mai apreciate constructii din Bucuresti la nivel de arhitectura. In iulie proiectul a castigat Anuala de Arhitectura, acum este in finala Bienalei de Arhitectura si in finala (shortlist) World of Architecture Festival, care va avea loc in toamna in Singapore, una dintre cele mai cunoscute competitii globale din domeniu. wall-street.ro va prezinta povestea din spatele locuintelor proiectate de ADN Birou de Arhitectura. Arhitectul Andrei Serbescu, unul dintre cei doi fondatori ai ADN BA, ne-a povestit ce a insemnat acest proiect care aduce un suflu nou arhitecturii bucurestene.
Urban Spaces este un proiect rezidential cu 77 de apartamente amplasat pe strada Dogarilor din Capitala dezvoltat de Salzburg Investments Group. Proiectul rezidential reprezinta o investitie de ordinul milioanelor de euro. Arhitectul Andrei Serbescu a adus, alaturi de colegii sai de la ADN BA, o abordare proaspata ideii de locuire printr-un proiect pe care l-au urmarit cu atentie pe toata perioada executiei.
“Faza de proiectare propriu-zisa, anterioara inceperii executiei, a durat cu totul aproximativ 5 luni. Avand in vedere complexitatea proiectului, mai ales din punct de vedere al alcatuirii interioare, as spune ca este un interval relativ scurt. Lucrul la proiect a continuat insa in paralel cu executia pe santier, asa ca in final putem spune ca a durat aproape trei ani”, povesteste arhitectul Andrei Serbescu.
Citeste si:
Un proiect pe hartie, oricat de bine pus la punct este, nu are sanse sa se si materializeze intr-un obiect fidel desenelor, fara urmarirea indeaproape, scrupuloasa chiar, a procesului de executie
Aceasta s-a intamplat din doua motive, potrivit arhitectului. “Primul este acela ca nici noi si nici dezvoltatorii proiectului nu am dorit sa renuntam la unele rezolvari care poate au lungit putin parcursul proiectului - atat rezolvari de natura tehnica, dar mai ales tipologice, care tin deci de alcatuirea conceptuala a proiectului (extrem de importante pentru noi). Al doilea motiv este acela ca niciodata nu am iesit dintr-un proiect inainte de finalizarea totala a imobilului, intrucat nu ne-a interesat niciodata sa facem doar proiecte pe hartie", a spus arhitectul.
Asta pentru ca "un proiect pe hartie, oricat de bine pus la punct este, nu are sanse sa se si materializeze intr-un obiect fidel desenelor, fara urmarirea indeaproape, scrupuloasa chiar, a procesului de executie. In plus, nu cred ca exista santier fara situatii neprevazute si fara cerinte noi, aparute pe parcurs. A lasa decizia asupra acestor situatii doar celor implicati in executie sau in management este mai mult decat riscant, intrucat exista adesea situatii in care nimeni in afara de noi nu poate realiza gradul de propagare a modificarilor respective in subansamblurile viitoare ale constructiei”, a explicat Serbescu, care nu crede decat intr-o practica a arhitecturii in care este asumat rezultatul final.
Citeste si:
Nu credem intr-o practica a arhitecturii lipsita de asumarea rezultatului final
“Ne intereseaza ca obiectul final sa corespunda intocmai desenelor, sau, acolo nu se poate altfel ori acolo unde este chiar benefica schimbarea, sa fim noi cei care modificam desenele si detaliile. Nu credem intr-o altfel de practica a arhitecturii, lipsita de asumarea rezultatului final - cladirea in sine. Viata ulterioara a acesteia, o data ce devine locuita, este insa o alta poveste”, spune Serbescu.
In ceea ce priveste provocarile acestui proiect oficialul ADN BA spune ca sunt in mare parte aceleasi dificultati ca si in celelalte proiecte ale companiei iar una dintre ele este modul in care se poate incerca “medierea densitatii mai mari pe care o presupune un astfel de proiect, cu o zona deja configurata a orasului, care de multe ori are farmecul si echilibrul sau”.
Citeste si:
In Urban Spaces am incercat sa lucram cu diferenta de scara si densitate intr-un fel care sa nu altereze puternic locul
“Asa cum am mai spus si in alte randuri, nevoia de densificare a zonei centrale a orasului este evidenta pentru o metropola europeana, cum doreste Bucurestiul sa fie. Iar densitatea este, la randul sau, o forma de sustenabilitate - ceea ce este valabil pentru aproape orice oras contemporan. Problema apare atunci cand densitatea devine doar un argument pentru "cantitate cu orice pret", iar orasul, locuitorii, vecinatatile sau cartierul nu mai au niciun fel de importanta. In proiectul Urban Spaces am incercat sa lucram cu diferenta de scara si de densitate intr-un fel care sa nu altereze puternic locul”, a mai spus Serbescu.
Fiecare spatiu din Urban Spaces a necesitat cate un proiect separat mai mic
O alta provocare a proiectului residential Urban Spaces, un spatiu uluitor la nivel de flexibilitate a compartimentarii, unitatile putand fi cuplate cu usurinta in faza de proiect pentru a se forma locuinte mai mari, iar spatiile comune fiind gandite ca o extensie a spatiului de locuit, a fost chiar modul de locuire propus.
Citeste si:
“Ne-a interesat sa oferim un anume mod de locuire, pe care l-am considerat potrivit locului si gabaritului proiectului si pe care l-am tradus prin diversitate, flexibilitate si o imagine contemporana. Apartamentele au fost gandite in asa fel incat sa faca posibila in faza de proiect cuplarea, orizontala sau verticala, a doua sau mai multe unitati mici, pentru a putea forma si unitati mai mari. Este adevarat insa ca prin diferentierea dorita, care a dus la peste 50 de tipuri distincte de apartamente, de la studiouri la apartamente cu patru camere - fiecare dintre ele pe unul, doua sau chiar trei etaje, avand curti private, balcoane sau terase de diferite dimensiuni, dar si prin varietatea spatiilor exterioare sau prin complexitatea detaliilor, realizarea unui astfel de proiect a fost complicata. Fiecare spatiu, interior sau exterior, comun sau privat, a necesitat cate un proiect separat mai mic”, a explicat Andrei Serbescu.
Citeste si:
Ce propune Urban Spaces: o alta viziune asupra locuintei
“Ceea ce ne-am propus la inceput a fost sa incercam sa oferim o locuire de calitate unor oameni care aleg sa locuiasca in centrul orasului si care, prin aceasta, inteleg poate sa renunte la suprafetele mai ample pe care le-ar putea oferi niste apartamente situate in alte zone ale orasului, in favoarea unui alt mod de a “locui impreuna”, in care spatiile intermediare conteaza si favorizeaza comunitatea. Oameni care aleg, poate, sa renunte temporar si la masina, acceptand o alta forma de mobilitate, specifica centrului orasului european contemporan”, a spus Andrei Serbescu.
Evolutia acestei ipoteze initiale s-a facut prin intermediul unor atribute ca densitate, diversitate, flexibilitate sau imagine contemporana, care s-au dezvoltat pe fundalul unei relatii extrem de bune pe care arhitectii de la ADN BA au avut-o cu dezvoltatorii proiectului. “As spune ca relatia dintre dezvoltator si noi, ca arhitecti, este intotdeauna foarte importanta in ambele sensuri. Pentru noi conteaza foarte mult cu cine lucram: incercam sa lucram doar cu dezvoltatori care inteleg diferenta pe care o poate face arhitectura si valoarea pe care o poate aduce aceasta. Si aici nu ma refer doar la o anumita imagine (deci la partea "vizibila" a arhitecturii, evident cea mai subiectiva), ci mai ales la ceea ce precede imaginea si reprezinta, pentru noi, fondul problemei: locuirea, relatia cladirii si a viitorilor utilizatori cu locul, cu zona, transcrierea in spatiu a unor relatii pe care le cautam intr-un anumit proiect (intre interior si exterior, intre cladire si oras, intre locatari etc.)", a spus arhitectul.
Citeste si:
El a explicat ca incearca sa lucreze cu oameni care sunt deschisi unor abordari diferite.
"Incercam sa lucram cu oameni care sunt deschisi catre abordari diferite, iar prin acestea inteleg, iarasi, nu doar forme si materiale, ci, inainte de ele, o intelegere si o acceptare a proiectarii de arhitectura inclusiv ca gest cultural, responsabil si intotdeauna ancorat in prezent. Faptul ca uneori proiectele noastre sunt privite ca fiind "atipice" este si pentru ca imensa majoritate a productiei de profil se limiteaza la a privi doar parametrii financiari ai dezvoltarii, lasand deoparte orice altfel de criterii. Ori, experienta proiectelor noastre - si in special a acestui proiect, care s-a vandut si el foarte bine intr-o perioada extrem de dificila - ne-a aratat ca ipotezele asumate in aceste proiecte sunt confirmate si de piata: exista un segment important de clienti finali (viitorii locatari), care nu se regasesc in ceea ce exista in general la vanzare si care apreciaza foarte mult diferenta adusa de un mod de gandire diferit”, a completat Serbescu.
Proiectul rezidential Urban Spaces este una dintre cele mai de succes dezvoltari rezidentiale, aproape toate unitatile locative fiind vandute. “In prezent mai este disponibil la vanzare doar un singur penthouse in proiectul Urban Spaces. Majoritatea unitatilor locative au fost contractate in faza de proiect ( pe durata constructiei-n.r.)”, a declarat Georgian Marcu, proprietarul companiei Green Angels, agentul co-exclusiv al proiectului rezidential. Green Angels s-a ocupat de vanzarea proiectului alaturi de echipa interna de vanzari a dezvoltatorului.
Marcu a mai mentionat ca principalii cumparatori au fost utilizatorii finali. “Urban Spaces este un proiect cu un mix mare de tipuri de apartamente: de la studio la 4 camere. In complexul rezidential exista spre exemplu apartamente tip duplex si de 2 camere ( in general duplexurile au 3-4 camere-n.r.). Un alt aspect foarte important in acest proiect este ca s-a creat deja o comunitate puternica”, a mai spus Marcu.
Fata de ideea initiala proiectul nu s-a modificat esential pe parcurs, iar Serbescu spune ca acolo unde modificarile au fost necesare s-a reusit inscrierea acestora in conceptul initial.
Fotografiile au fost realizate de Cosmin Dragomir.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
