Piata birourilor din centrele universitare secundare, precum Brasov, Craiova, Targoviste, Galati, Ploiesti si Sibiu incepe sa se contureze. Oferta este insa inca redusa, asa ca potentialii chiriasi iau in calcul si solutia „build to suit”, spun oficialii Esop.
In ultimii 5-7 ani, piata din primele trei mari orase dupa Capitala si centre universitare totodata - Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi - s-a dezvoltat semnificativ. Treptat insa, forta de munca disponibila s-a redus in aceste orase, mai ales forta de munca avand anumite calificari, cum ar fi cea in domeniul IT. In acelasi timp cu dezvoltarea pietei de birouri din marile orase, incepe sa creasca piata si in centrele universitare secundare, precum Brasov, Craiova, Sibiu, Galati, precum si in orasele cu o populatie intre 150.000-250.000 locuitori (Targoviste, Ploiesti, Bacau).
„Principalii factori in evaluarea si alegerea oraselor de catre companii sunt in primul rand existenta centrelor universitare si criteriul demografic (populatia rezidenta), dar in diverse domenii de activitate pot fi de interes si alte aspecte, precum pozitionarea intr-un anumit areal geografic sau gradul de cunoastere a unei anumite limbi straine- precum germana”, declara Alexandru Petrescu, managing partner in cadrul Esop Consulting l CORFAC International.
Citeste si:
Intrarea intr-o astfel de piata a unui oras secundar sau dezvoltarea unei companii in cadrul sau nu este insa una facila, mai ales cand spatiul necesar se ridica la 3.000 – 6.000 mp. Acest lucru se datoreaza stocului limitat de spatii de birouri construite pana in prezent, stoc ce se ridica estimativ la valori intre 18.000 – 35.000 mp / localitate. De asemenea, structurarea stocului este una specifica acestor piete: predomina cladirile de mici dimensiuni (de ordinul sutelor de metri, pana in 1.000-1.500 mp), in timp ce cladirile mai mari sunt rar intalnite (3-5 per oras) si au suprafete relativ reduse, de pana in 2.500-3.000 mp.
”In spatele acestor situatii de criza de moment, se afla o reala oportunitate de investitie, accesibila in primul rand dezvoltatorilor locali, cei care au expertiza pietei respective si pot reactiona prompt pentru construirea unei solutii. Oportunitatea este insa deschisa si dezvoltatorilor de talie medie din orasele mari, cei care au avantajul cunoasterii acestui business al cladirilor de birouri de clasa superioara, adica al construirii, finantarii si inchirierii lor. De exemplu firma noastra are in lucru in acest moment o cerere de 5.000 de mp pentru o cladire build to suit intr-un oras secundar (...)”, afirma Alexandru Petrescu de la Esop.
Citeste si:
Numarul de studenti dintr-un oras este cel care stabileste marimea pietei de birouri
Conform ultimelor date de la Institutul National de Statistica (INS), in anul universitar 2012-2013, in Romania erau inscrisi in total 464.592 studenti, la stat si la privat. Cei mai multi, 30% din total invata in facultati de stat si private din Bucuresti, urmand in top centrele universitare Cluj-Napoca cu 10,8%, Iasi cu 10%, Craiova si Constanta cu cate 5,1%, Brasov cu 4,5% si Sibiu cu 3,56%. Un oras cu un numar mai mare de studenti inseamna automat o baza mai mare de recrutare pentru companiile multinationale in cautare de forta de munca mai ieftina si calificata.
In acest moment, cererea cea mai mare de inchiriere a spatiilor de birouri in orasele studentesti vine din partea companiilor IT&C, care in Bucuresti au avut in ultimii 5 ani o pondere intre 32-40% din tranzactiile din piata de birouri, iar in afara Capitalei, procentul a depasit 55%, conform unei analize Esop.
Companiile IT&C recruteaza in primul rand absolventi sau studenti din ani terminali ai facultatilor cu profil tehnic. Conform ultimelor date de la INS, studentii cu profil tehnic reprezinta in acest moment doar 27,1% din totalul studentilor care invata in Romania, ceea ce sporeste sansele ca orasele universitare secundare sa intre in vizorul acestor firme si implicit sa inceapa sa creasca si piata de birouri.
Citeste si:
In provincie, nivelul chiriilor solicitate de proprietarii de spatii de birouri de clasa A variaza intre 12-14 euro/mp, in cladirile de clasa superioara. Cu toate ca nivelul chiriei este un aspect important, costul cu spatiul de birouri nu este factorul determinant in analiza actuala a companiilor, el avand – in functie de industrie – o pondere ce variaza intre 4 si 10% din cifra de afaceri. Factorul esential in astfel de evaluari este costul fortei de munca, care in anumite industrii poate avea o pondere de peste 75% din totalul costurilor companiei.
Finantarile UE, supapa prin care orasele secundare au inceput sa respire
Centrele de sprijinire si dezvoltare a afacerilor, au avut, pentru aceste orase, o importanta aparte: au fost o modalitate prin care antreprenori imobiliari locali au putut initia, in conditii de risc reduse, proiecte de cladiri de birouri moderne.
Citeste si:
"Una din putinele alternative disponibile chiriasilor de talie mare in contextul actual al oraselor secundare este solutia ”build to suit”, construirea unei cladiri personalizate in baza unui contract de preinchiriere. Dezvoltatorii locali, incep sa foloseasca din ce in ce mai des astfel de solutii in discutiile cu chiriasii mari si credem ca pe termen scurt si mediu aceasta abordare este cea care are cele mai mari sanse de succes in dezvoltarea pietelor de birouri din orasele universitare secundare”, declara Alexandru Petrescu.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
