Daca nu ati auzit de Ficosota, sigur ati auzit si consumat produsele companiei concurente cu Unilever. Printre brandurile companiei bulgaresti se numara Pufies, Semana, Maretti, Emeka sau Savex. Mai pe romaneste, hartie igienica, sampoane, “crontanele” sau scutece – le poti gasi atat in mici buticuri de cartier cat si in hipermarket-uri precum Cora, Mega Image, Metro sau Auchan. De exemplu, pe segmentul de scutece, compania ocupa locul doi in Romania, dupa Pampers.

Cladirea face nota discordanta cu cele din imprejurimi. Proaspat vopsita, primitoare (in ciuda gardului despartitor cu aferentul interfon – dar este de inteles), foisor, trandafiri (inca infloriti unii dintre ei), mic gazon. Per total, tipul de cladire care te face curios sa vezi cum arata si inauntru.

Cladirea a fost construita la finalul secolului XIX si este inclusa in lista monumentelor istorice din Bucuresti.

Odata intrat, nu am fost deloc dezamagit (ba chiar, recunosc, am fost placut surprins). Cateva elemente care sunt definitorii stilului, bine imbinate, sunt print-urile pe pereti, candelabre si veioze inalte din fier forjat, ferestre mari tipice vilelor istorice (confera o lumina naturala fantastica) dar si…tenisi tip anii ’80 (Converse?) plasati strategic prin cladire, pe post de opritori de usa.

“Am facut super curatenie! Hai sa incepem din dreapta, o camera de sedinte”, spune gazda mea, Elena Gangea, brand manager si responsabila de mai sus amintitele “crontanele”. Camera din dreapta s-a dovedit a avea un element util in toate casele, mai ales cele cu copii mici care au tendinta de a-si promova cu mandrie talentele fix pe peretii proaspat vopsiti: un zid special pentru desenat. Pe el, marturie a trecerii copiilor angajatilor sediului companiei.

Stilul desenelor apartine, in general, epocii naïve.

Continuam pe un culoar lung, pe partea din stanga a intrarii, unde o echipa de doamne si domnisoare sarguincioase se ocupa de marketing. Toaleta de la parter (cladirea are doua etaje), ca si in unele incaperi, este impodobita cu desene din benzi desenate – Batman sau Superman, dar si Flash. Pe langa aceste desene, mai ales la etaj, sunt desenati pe pereti tenisi (un fetis, poate?) sau role (stilul anilor ’90, cu cate patru roti, doua cate doua).

Principalele doua calitati ale cladirii sunt insa lumina naturala din abundenta (pe vremuri faceau romanii ferestre mari la aceste conace!) dar si racoarea din interior, foarte placuta.

Strategii si negocieri dure de marketing in supermarket-uri

Dupa turul complet al cladirii, ne-am asezat la masa pentru a povesti mai multe despre companie. Anul trecut, cifra de afaceri pe Romania s-a ridicat la 100 de milioane de lei si estimarea pentru anul curent este de 140 de milioane de lei. “Inregistram cresteri ale vanzarilor de circa 30% de la an la an”.

Citeste si:

Acest lucru se datoreste mai ales incheierii de noi contracte de distributie, atat cu firme mici (buticuri) cat si companii mari. “Pe de o parte insa, am si inchis cateva contracte – intrucat nu am convenit asupra unor aspecte ale parteneriatului. Tot timpul cand (re)negociem astfel de contracte tinem seamna de multiple aspecte – de la comisioane pana la felul in care aranjam produsele pe raft. Nu suntem prezenti nici in Lidl (au o politica prin care isi promoveaza in principal produsele brand propriu)”, spune Elena Gangea.

De exemplu, batalia pentru produsele non-food se da, in general, pe spatiile “apetisante” de la inaltimea privirii oamenilor (1,60 m), in timp ce produsele pentru copii (crontanele – n.r.) au un alt loc important – mai jos, la nivelul privirii lor. Mai mult de atat, in astfel de contracte se negociaza (o data pe an cu retailerii majori, mai des cu cei mici) si plasari secundare si complementare unde s-ar putea plasa produsele. De exemplu, langa raftul de bauturi racoritoare, brandul Maretti se potriveste foarte bine, intrucat alaturi de ceva de baut merge si o “crontanea”.

In cazul brandurilor Maretti si Kubeti, 70% dintre vanzari sunt realizate de catre partenerii mici (buticuri) si 30% de catre hiper si supermarket-uri. “Este normal – a cumpara snacks-uri este, in general, o cumparatura de impuls si copiii cumpara de la buticul din fata blocului, de exemplu, mai degraba decat dintr-un super market”, mai spune Elena.

In cladirea de pe strada Mihai Eminescu, pe o suprafata de peste 300 de metri patrati, sunt circa 13 angajati, in intreg teritoriul sunt insa circa 50 de oameni. Acestia din urma sunt responsabili de munca pe teren – largirea distributiei, activari de marketing, verificari in cadrul magazinelor distribuitoare, managementul partenerilor. In prezent, singurul birou Ficosota din Romania este cel din Bucuresti insa compania are in plan sa deschida mai multe birouri in tara, acest lucru usurand mult negocierile din teritoriu.

Managementul companiei este in Bulgaria; in centrul din Bucuresti sunt angajati responsabili pe financiar, administrativ, logistica (4 persoane), vanzari (3 persoane) si marketing (4 persoane). Compania urmeaza insa sa angajeze in urmatoarele luni peste 30 de oameni, atat in Bucuresti cat si in intreaga Romanie.

Printre posturile disponibile se numara Regional Manager, Area Sales Executive, Key Account Manager, Sales Merchandising, Representative, Traditional trade Sales Manager, HR specialist.

Cum ti se pare cladirea istorica care gazduieste sediul din Romania al Ficosota? Te incurajam sa comentezi.