Din totalul celor aproximativ 7,5 milioane de gospodarii din Romania, circa 40% din casele si blocurile din mediul urban au nevoie de reparatii, iar dintre aceste 52% sunt considerate urgente, se arata intr-un studiu IRSOP efectuat pentru BCR Banca pentru Locuinte si prezentat in cadrul unei intalniri cu presa.

Pe de alta parte, datele INS arata ca la nivelul intregii tari circa 16% dintre gospodarii se confrunta cu probleme locative grave, asa cum ar fi cazul deteriorarilor, igrasie, scurgeri ale retelelor de apa si canalizare, lumina insuficienta. Totodata, 34% dintre gospodariile din mediul rural nu au un grup sanitar, iar in cazul locuintelor din mediul urban procentul este de 8,5%, in timp ce 32% nu au baie/dus la interior.

Situatia din mediul rural ar putea fi de inteles. Dar 32% dintre locatarii din mediul urban sa nu aiba acces la dus sau baie in interiorul apartamentului?

Prezent la o intalnire organizata cu presa, Dr. Petre Datculescu (foto mai jos), directorul IRSOP, una dintre cele mai importante firme specializate in cercetare de piata, priveste cu ochi nu tocmai buni situatia actuala din piata locativa din Romania, sugerand ca oamenii sunt tot mai nefericiti.

“Daca m-ar intreba cineva din strainatate cum locuiesc romanii le-as raspunde ca sunt 7,5 milioane de gospodarii in care rata proprietatii este foarte ridicata, dar in care oamenii sunt extrem de nefericiti. Locuinta pentru acestia este mai mult decat un adapost, este centrul vietii, locul in care acesti oameni isi organizeaza viata, isi fac planuri, isi construiesc viitoul si isi desfasoara aproape toata viata. Dar acesta este supus unor uriase, fiind foarte multe probleme care apasa astazi asupra stocului de locuinte. Asistam, in primul rand, la o deteriorare accentuata a mediului locativ, nevoia de reparatii la case si blocuri in mediul urban situandu-se la circa 40%, peste jumatate dintre aceastea fiind in necesitatea urgenta a unei schimbari. Mai mult, asistam la o inghesuiala, la propriu, in spatii locative de mici dimensiuni, unde aproape jumatate din romani locuiesc in spatii de 1-2 camere. Este imposibil sa avem intimitate pentru familii, astfel ca se creeaza diferite stari si tensiuni. Antropologii arata ca oamenii care traiesc in conditii grele si precare transfera dificultatile fizice in imposibilitati mentale”, a declarat Datculescu.

In opinia sa, un alt aspect de catre trebuie sa tinem cont este faptul ca la nivel locativ se vorbeste despre absenta confortului, dar si de o slaba oferta de locuinte noi, chiar daca piata constructiilor, cel putin pe segmentul rezidential, da semne de revenire.

“Absenta confortului este o problema foarte importanta. Numai 33% dintre locuinte au grup sanitar cu acces la baie sau dus, in plus asistam la o serie de factori de mediu care perturba atmosfera din casa – asa cum este cazul zgomotelor, a poluarii sau a promiscuitatii”, a mai aratat reprezentantul IRSOP.

Lipsesc banii sau este mai mult o chestiune de mentalitate? “Romanii au primit un cadou care le-a conferint un confort psihic”

Reprezentantii din mediul bancar, dar si specialistii din domeniul constructiilor apreciaza ca fata de ultimii ani lucrurile incep sa arate mai bine pentru intreaga piata, dar sustin ca nesiguranta si lipsa de predictibilitate vizavi de mediul financiar vor mai dura.

“Bancile actioneaza in functie de piata in care activeaza. Bancile pentru locuinte, nerefinantandu-se, au posibilitatea de a reduce dobanzile, doar ca, din pacate, nu exista strategii coerente de politici locative. Exista un minister care se ocupa de acest segment, dar o face la un nivel foarte redus. Inca nu avem inca o constientizare suficient de clara a acestui fenomen, populatia devenind pasiva si inconjurata de foarte multe probleme. (…) Discutia publica pe tema locativa este tratata superficial, asta desi domeniul locativ poate fi un motor economic pentru Romania. Interesant este ca in acest caz nu totul se reduce la bani. Sa ne uitam la tarile din jurul nostru, care au strategii foarte clare - in loc sa subventionezei casa subventionezi persoana - o strategie locativa care sa iti permita sa creezi pentru populatie un confort”, este de parere Carmen Schuster, presedinte al BCR Banca pentru Locuinte.

Conform managerului, romanii s-au bucurat dupa 1990 cand au devenit proprietari si cu asta au considerat ca au facut un pas mare spre satisfactie.

Citeste si:

“Efectul proprietatii a fost inteles ca un cadou, fara responsabilitati adiacente. Orice proprietate inseamna investitii. Faptul ca la un moment dat aceast fond a fost transferat catre popor fara obligatii, a condus la un risc viitor major, lucru care nu s-a intamplat in Germania de Est, de exemplu. A fost reglementat prin legi suplimentare care impuneau proprietarilor noi investitii majore pentru a duce acel fond, inclusiv energetic, la un nivel sustenabil. (…) Romanii au primit un cadou care le-a adus un confort psihic. Mai mult, tinerii au aceasta dorinta de a fi proprietar, deoarece perspectiva chiriei nu este tentanta pentru ei. Piata este precar reglementata”, a mai punctat Carmen Schuster.

La randul sau, Dr. Petre Datculescu, directorul IRSOP sustine ca din cauza unei legislatii aplicate gresit si a unui mediu economic care nu confera predictibilitate nesiguranta in randul romanilor va continua multi ani de acum incolo.

“Nesigurata va persista inca multa vreme in Romania si ma astept ca acest lucru sa se intample cel putin 10 ani de acum incolo. Nu vad ca in acest moment sa putem vorbi despre o reintoacere spre ascendenta. Incertitudinea va fi un factor care ii va face pe oameni sa considere ca s-ar putea sa nu fie in masura sa isi plateasca creditul. Dar teama ca ar putea aparea o situatie fara refugiu. (…) Un alt fenomen este acela ca firmele nu angajeaza. Sunt firme care au disponibilizat mai mult decat sa angajeze din 2008 pana in prezent. Totodata Evolutia demografica tinde spre imbatranirea populatiei”, a completat Dr. Petre Datculescu.

Romanii aloca intre 2.000 si 4.000 de euro pentru renovarea unei locuinte: economiile pierd teren, iar principala sursa de venit este creditul bancar

Romanii aloca, in medie, intre 2.000 si 4.000 de euro pentru renovarea unei locuinte, iar trendul de schimbare a mediului locativ se pare ca a revenit din nou in topul preferintelor locuitorilor tarii, asta dupa ce, in timpul crizei, acestia au decis fie sa economiseasca bani, fie sa isi gestioneze altfel resursele financiare.

“Oamenii vor, chiar si in conditii de criza, sa demareze lucrari de constructii. Din acest an se pare ca romanii vad luminita de la capatul tunelului si au inceput sa isi mareasca intentiile de dezvoltare a proiecte. Din pacate exista inca o discrepanta foarte mare intre asteptari si realitate. Tendinta oamenilor de a abandona astfel de proiecte, insa, este foarte ridicata”, a declarat Dr. Petre Datculescu, directorul IRSOP, in cadrul unei intalniri cu presa.

Cele mai frecvente planuri de imbunatatiri locative pentru urmatorii cinci ani vizeaza renovarea locuintei (29%), cumpararea de locuinte noi (23%), cumpararea unei case la tara (23%), izolarea termica (23%), reparatii la instalatiile sanitare sau electrice (31%, achizitionarea unei centrale termice (16%), doverse lucrari la acoperi sau terasa (15%), construirea unei case (13)%, reparatii la structura de rezistenta (11%), cumpararea unui teren (9%) sau extinderea locuintei actuale (8%).

Interesanta este si statistica legata de finantarea unor astfel de proiecte, care a inclinat balanta in ultimii ani, dand o si mai mare incredere din partea romanilor creditarii, o explicatie fiind si aceea ca resursele disponibile pentru astfel de proiecte s-au diminuat in vremurile de recesiune.

Daca in cursul anului trecut, proiectele care vizau casa, fie ca era vorba de renovare sau achizitie de produse pentru casa, ori de proiecte noi de locuit erau realizate majoritar din economii (45% in 2014), in acest an ponderile s-au schimbat, 37% din aceste investitii fiind realizate prin intermediul creditului bancar sau nebancar (institutii independente de finantare), 36% din aceste proiecte fiind realizate din economii.

Interesanta este si statistica legata de modul in care anumite proiecte de acest fel sunt realizate, in tara noastra circa 10% dintre romani imprumutandu-se la familie sau la vecini pentru imbunatatirile locative. “Ideea unui credit a redevenit prima solutie pe care o vad romanii cand vine vorba de o casa”, a mai punctat Petre Datculescu.