Aplicarea standardelor acordului Basel II de catre bancile romanesti va duce la cresterea preturilor pe piata imobiliara, datorita dezvoltarii creditului ipotecar, a declarat, marti, secretarul general al Institutului Bancar Roman (IBR), Radu Radut.

Implementarea acordului Basel II va stimula dezvoltarea creditului ipotecar, iar bancile din Romania vor fi interesate sa acorde tot mai multe credite ipotecare, pentru ca expunerea pe acest risc se va reduce, de la 50%, in prezent, la 35%, incepand cu 1 ianuarie 2007, a spus secretarul general al IBR.

"In 2007, ritmul de dezvoltare al creditului ipotecar se va accelera foarte mult, ceea ce va determina si o crestere a preturilor pe piata imobiliara, datorata faptului ca tot mai multe persoane vor avea acces la acest tip de finantare pentru cumpararea unei proprietati imobiliare", a adaugat Radut.

Normele BNR, care stabilesc limite pentru creditul ipotecar si pentru expunerile bancilor fata de clientii persoane fizice, vor fi, cel mai probabil, modificate, ceea ce va face mai accesibila finantarea prin credit ipotecar, a mai spus Radu Radut citat de NewsIn.

Citeste si:

Odata cu aplicarea acordului Basel II, BNR va reduce cerinta minima de capital pentru banci, de la 12%, cat este in prezent, la 8%, incepand cu 1 ianuarie 2007.

Basel II foloseste un concept structurat pe trei criterii, menite sa asigure stabilitate financiara sistemului bancar. Primul criteriu este cel al cerintelor minime de capital, care are ca scop imbunatatirea senzitivitatii riscului. Astfel, Basel II cere calcularea capitalului unei banci astfel incat aceasta sa faca fata unui set de trei componente majore ale riscului : riscul de creditare, cel operational si acela al pietelor. Fiecare dintre cele trei componente are cel putin doua sau trei moduri de evaluare, pe diferite nivele de sofisticare a riscului. Se considera ca alte riscuri nu pot fi cuantificate. Acordul Basel I nu se referea decat partial la aceste riscuri. Astfel, in viziunea Basel I, riscul de creditare era tratat de o maniera mai simpla, iar riscul de piata era evaluat post-factum. Riscul operational nu era luat deloc in considerare.

Al doilea pilon, care se refera la supravegherea sistemului, se ocupa de raspunsul organismelor de supraveghere si control la riscul bancar, asa cum e descris de primul criteriu. Se presupune ca pune la dispozitia bancilor centrale mecanisme imbunatatite fata de cele oferite de implementarea Basel I. In plus, ofera bancilor un cadru pentru a face fata altor riscuri, de tipul celor privitoare la lichiditate, risc legislativ sau al marcilor, asa numitele riscuri reziduale.

Disciplina bancara este al treilea pilon al acordului Basel II si mareste transparenta pietei bancare, obligand bancile sa publice informatii mai numeroase. Scopul acestei masuri este de a da pietei o mai buna imagine a pozitiei unei banci in privinta riscurilor pe care aceasta si le asuma creditand.