1. Ati luat in calcul riscul aparitiei unui alt monopol in cativa ani? Casa privata plus retea de medici plus retea de farmacii plus retea laboratoare eventual si cateva spitale acoperind trei-patru judete, toate cu acelasi proprietar, nu ar crea un alt monopol imposibil de desfiintat/controlat, fiind privat?

Cristian Vladescu: Monopolul este reglementat de legislatia romaneasca si europeana si de aplicarea ei raspunde Consiliul Concurentei din Romania. Monopolul este nociv prin efectele lui si nu ca atare. In situatia sanatatii, tarifele sunt reglementate de catre Ministerul Sanatatii (MS) la toate nivelurile: medicamente, spital, medic de familie. Existenta aceluiasi proprietar mentionat in intrebare, respectiv casa privata duce acolo unde exista si unde nu, are monopol la o mai buna gestionare a fondurilor, iar efectul este reprezentat de mai multe servicii catre pacienti. Pentru a investi, casa de asigurari privata trebuie sa aiba certitudinea ca investitia respectiva ii apartine. Acesta fiind motivul pentru care acest model exista cu amplitudini diferite in numeroase tari. Pentru Romania, aceasta posibilitate poate fi luata in calcul doar pe termen mediu - trei, patru ani.

2. Care ar trebui sa fie pasii de urmat pentru o implementare graduala a reformei?
Theodor Alexandrescu: Aceasta reforma reprezinta o schimbare sistemica si trebuie atent comunicata. Poate ca implementarea asigurarilor voluntare intr-o prima faza, pentru o familiarizare cu noul sistem, urmata la 6-9 luni de catre sistemul obligatoriu administrat privat ar facilita o mai buna intelegere si acceptare. Un lucru este cert: un sistem in care exista competitie va genera valoare pentru pacient, iar un sistem monopolist duce la scaderea calitatii si degradarea serviciilor pentru ca nu exista un mecanism de evaluare pragmatica a performantei. Cred ca aceasta dezbatere ar trebui sa se orienteze mai mult catre esenta si beneficiile acestei schimbari si ar trebui sa alinieze mai mult factorii decizionali catre o comunicare mi eficienta si mai putin populista.

Dupa finalizarea dezbaterii publice si in eventualitatea promulgarii legii, urmeaza elaborarea legislatiei secundare, cel putin la fel de importanta ca si legea in sine. Probabil ca 2013 va fi anul in care bazele constituirii acestei noi piete vor fi finalizate, iar piata va deveni functionala, urmand cel putin 3 - 5 ani de consolidare a pietei de asigurari de sanatate voluntare, o sursa importanta de finantare suplimentara a sistemului.

3. Sunteti constienti ca introducerea unor servicii particulare de ambulanta va duce la scaderea calitatii serviciilor de urgenta, asigurate acum foarte bine de SMURD? Sunteti constienti ca acordarea de catre Ministerul Sanatatii a autorizatiilor de functionare pentru aceste noi ambulante private inseamna coruptie si spaga, ceea ce nu era cazul pana acum cu SMURD?

Cristian Vladescu: Proiectul legii mentioneaza explicit ramanerea SMURD exact in situatia actuala, respectiv un serviciu al Ministerului de Interne, care colaboreaza cu structuri sanitare pe baza dispecerizarii 112. Autorizarea/omologarea se refera doar la ambulante, insemnand respectarea acelorasi standarde ca cele cumparate centralizat pana acum de catre MS.

4. Cum vor raspunde cei care vor abuza si vor prejudicia pacientii sistemului?

Theodor Alexandrescu: Un avantaj al acestei reforme este reprezentarea pacientilor de catre asiguratori in fata furnizorilor de servicii medicale, asigurandu-le beneficiarilor conditiile calitative si cantitative asumate contractual. Nerespectarea acestor conditii va atrage consecinte pentru furnizor, asa cum sunt stabilite in contractul dintre furnizor si asigurator, in vederea solutionarii deficientelor actului medical.

In ceea ce priveste companiile de asigurari, acestea sunt implicate activ in discutiile cu factorii de decizie pentru a crea o piata functionala, competitiva, in beneficiul pacientului si pentru a crea conditiile legislative minime necesare pentru a se implica aducand expertiza (know-how), precum si suportul financiar necesar. Noua legislatie clarifica rolul asigurarilor complementare si suplimentare, precum si relatia cu furnizorii de servicii medicale de stat, care pana acum nu puteau incheia contracte de decontare cu asiguratorii privati, deschizand astfel reteaua de stat catre o finantare si din mediul asigurarilor private.

5. Ce se intampla cu casele judetene: se desfiinteaza de tot?
Cristian Vladescu: Casele actuale, daca indeplinesc cerintele cerute de lege, pot functiona conform noilor principii de finantare si contractare.

6. De ce piata de asigurari de viata / sanatate este consultata despre legislatia din sanatate?

Theodor Alexandrescu: O parte importanta a acestei reforme este reforma componentei financiare a sistemului. Componenta financiara este reprezentata de calculul financiar al riscului de morbiditate, una din valentele si competentele de baza ale asiguratorilor. In cadrul fiecarei companii de asigurari e obligatoriu sa existe departamente specializate de actuariat (matematicieni), care calculeaza acest risc specific, traducandu-l in valori financiare. Morbiditatea este riscul care arata incidenta diverselor afectiuni in anumite segmente ale populatiei. Fara o reforma financiara a sistemului, practic nimic nu se va schimba. Iar reforma inseamna alternativa, eficienta si control, atat al asiguratorilor, cat si al furnizorilor de servicii medicale.

7. Ce principii are la baza aceasta lege? Se vorbeste despre liberalizare. Pachet de baza. Servicii suplimentare. Asigurari private de sanatate. De nu actualizeaza Statul actuala legislatie prin care sa introduca acest mult-asteptat pachet de baza si de ce este nevoie de o alta lege pentru asigurarile private? Ce era gresit in actuala legislatie?

Citeste si:

Cristian Vladescu: Legislatia curenta (Legea 95/2006) are 800 de articole initiale si peste 1.000 de amendamente ulterioare, astfel incat este imposibil de a mai avea o coerenta minimala avand in vedere ca in medie fiecare articol a fost rescris inca o data cel putin. Respectiva legislatie nu a reusit sa rezolve probleme majore legate de calitatea, costul si accesibilitatea la servicii medicale, in ciuda cresterii semnificative a resurselor financiare care au intrat in sistem. Toate mecanismele care prevedeau Statul cu multiple roluri de finantator, reglementator, proprietar, furnizor de servicii etc. nu au avut succesul scontat.

Noua lege are ca filosofie intarirea rolului statului pe domenii limitate precum controlul si reglementarile, introducand elemente de competitie reglementata care duc la sporirea posibilitatii de optiune a pacientului in functie de serviciile oferite. Nemultumirea acestuia se transforma direct in pierderi de asigurati pentru casele private, lucru care nu se intampla in sistemul actual. In principiu, legea responsabilizeaza pe cei care cheltuie fondurile publice ineficient, prima penalitate fiind scaderea veniturilor.
8. Asiguratorii privati vor repartiza banii diferit fata de cum o face, in prezent, Statul?
Theodor Alexandrescu: Fiecare dintre noi contribuie cu 10,7% (5,5+5,2%, impreuna cu angajatorul) la fondul asigurarilor sociale de sanatate. Pentru aceste contributii vom primi beneficii garantate de la un asigurator ales personal, aceste beneficii fiind aceleasi indiferent de nivelul contributiei printr-un pachet de baza. Management-ul acestor contributii se va face de catre asiguratori prin a se deconta cu furnizorul de servicii medicale pe baza unui contract cadru si a unor protocoale medicale de tratament pentru fiecare accesare a serviciilor cuprinse in pachetul de baza, atat cu furnizorul privat, cat si furnizorul de stat, agreat de asigurator. In cazul in care numarul de contributori scade, in acelasi timp, si riscul asiguratorului scade deoarece numarul persoanelor asigurate si a probabilitatii de a acesa serviciile medicale se reduce proportional cu riscul asumat.

O alta diferenta relevanta pentru persoana asigurata/pacient este ca va avea un contract individual de asigurare, lucru diferit de ceea ce se intampla azi cand nu exista un contract individual cu CNAS. Acest lucru face ca beneficiile contractuale sa devina garantate, obligand asiguratorul sa puna bani deoparte sub forma de rezerve, iar in momentul in care nu ar satisface beneficiile promise asiguratului, atunci asiguratorul trebuie sa foloseasca din capitalul propriu. Astfel, ideea de taiere a fondurilor pentru pachetul de baza va disparea.

9. Ce se va intampla daca nu vor fi mininim 4 firme de asigurari de sanatate? Cand se vor incheia cel mai devreme posibil (tinand cont de calendarul actual aflat in desfasurare si de termenele externe impuse - FMI) aceste polite de asigurari de sanatate?
Cristian Vladescu: Daca nu vor fi suficiente firme de asigurari care sa asigure un mediu concurential, prevederile legate in titlul referitor la asigurarile de sanatate nu va intra in vigoare. Restul legii, cu exceptia aspectelor legate de existenta firmelor de asigurari va putea fi implementat. Calendarul initial prevedea ca in termen de un an de la aprobarea legii sa inceapa functionarea caselor private, celelalte capitole fiind prevazute in lege cu termene de implementare intre 60 si 90 de zile.

10. Persoanele cu risc ridicat de imbolnavire vor fi refuzate?
Theodor Alexandrescu: Pentru asigurarile obligatorii, respectiv pentru pachetul de baza, companiile de asigurari nu vor putea refuza potentialii asigurati indiferent de starea de sanatate, varsta sau sex. Trebuie doar sa intre in categoriile admise de lege. Pentru asigurarile voluntare, asiguratorii evalueaza riscul individual sau riscul grupului de persoane in functie de starea de sanatate, varsta si ocupatie, acestia avand posibilitatea sa solicite prime diferite de la o persoana la alta si chiar sa considere anumite categorii neasigurabile sau asigurabile partial, pentru anumite riscuri si beneficii.

Atat asigurarea complementara, cat si cea suplimentara sunt asigurari voluntare. Acestea pot fi deductibile sau nedeductibile fiscal. Cea complementara acopera cheltuielile de coplata pentru beneficiile pachetului de baza, iar cea suplimentara, asa cum indica si denumirea, ofera alte beneficii suplimentare, in plus fata de beneficiile pachetului de baza. Asigurarile voluntare reprezinta o alternativa la asigurarile sociale obligatorii, dar nu le pot substitui in totalitate, pentru ca cele din urma, asa cum indica si denumirea, au si un rol social, oferind persoanelor cu venituri scazute un pachet garantat de baza, acelasi pentru toti contributorii. Rolul unei asigurari este de a oferi beneficii celor care au nevoie prin a colecta contributii de la toti cei care sunt expusi riscului. De asemenea, asigurarea are un rol social de a oferi beneficii persoanelor aflate in situatii asigurate, chiar si peste nivelul contributiei.
11. De ce nu se poate ca noua lege a sanatatii sa lase neschimbata partea referitoare la medicina de urgenta?

Cristian Vladescu: Sistemul de urgenta ramane exact ca in prezent, cu aceeasi structura si aceeasi coordonare, respectiv serviciul 112. Proiectul actual lasa posibilitatea cresterii resurselor in sistemul de urgenta si prin fonduri, respectiv ambulante atrase din alte surse (consilii locale, consilii judetene, spitale private sau publice etc.). Legea actuala nu permite acest lucru. Toate ambulantele vor trebui omologate de MS, care decide numarul si distributia acestora in sistemul national de urgenta. Indiferent de provenienta ambulantei, pentru pacient serviciul ramane in continuare gratuit.

12. Cine va gestiona banii din sanatate?

Cristian Vladescu: Banii sunt colectati ca si in prezent; CNAS va aloca aceste resurse catre casele private pe baza numarului de asigurati atrasi de acestea, avand la baza o formula de capitatie asemanatoare cu cea a medicului de familie, la care se adauga elemente legate de profilul de spitalizare si boli cronice al asiguratului. In acest fel, se realizeaza inca un element care sa impiedice casele sa refuze pacienti cu riscuri crescute de boala, deoarece spre exemplu pentru un asigurat de 25 de ani, salariat, din mediul urban, casa privata va primi o suma de, spre exemplu, circa 130-150 de euro, fata de un varstnic, pensionar, din mediul rural, pentru care va putea primi 400 de euro.

De la nivelul caselor private se vor face contracte cu furnizorii de servicii medicale (spitale, medici de familie, laboratoare, farmacii etc.). Asiguratul va putea alege casa care are contractele cu furnizorii doriti de el. Daca este nemultumit, poate rezilia contractul dupa un an, lucru pe care casa nu-l poate face.
Theodor Alexandrescu: Contributiile catre fondul social de sanatate pentru pachetul de baza vor fi gestionate de asiguratorii avizati si reglementati conform normelor de functionare europene (cu privire la solvabilitate, lichiditate) pe baza unui contract intre asigurat/pacient si asigurator, ceea ce in prezent ii lipseste, neexistand un contract individual intre Casa Nationala si contributor. Acest contract ii va garanta asiguratului beneficiile promise, reprezentand, in acelasi timp, schimbarea majora adusa de sistem in beneficiul pacientului.

Noua lege a sanatatii va creste competitia intre asiguratori, spargand monopolul Casei Nationale de Asigurari, ceea ce va fi un avantaj real si concret pentru pacient. Competita va exista atat la nivelul asiguratorilor, cat si la nivelul furnizorilor de servicii medicale, precum si intre medici, prin cresterea calitatii si accesabilitatii la servicii medicale, relevante pentru pacient.
13. S-a facut vreun studiu de fezabilitate pentru aceasta lege? Se stiu riscurile ei? Dar „plusurile”?
Cristian Vladescu: Studiile cantitative si calitative efectuate in ultimii doi ani s-au referit la numeroase aspecte din lege, cum ar fi: impactul financiar al deductibilitatii asigurarilor voluntare, acceptabilitatea si limitele acesteia pentru prime voluntare de asigurare de sanatate, impactul prevederilor referitoare la modificarea conditiilor de asigurare in sistemul public de asigurari etc. Pe baza acestora, dar si pe baza concluziilor dezbaterilor publice inceputa dupa postarea legii pe site-ul MS, s-au identificat si se vor identifica in continuare riscurile pe termen scurt mediu si lung.

14. Ce imbunatatiri va aduce aceasta lege pentru mediul rural?
Cristian Vladescu: Casele de asigurari private vor fi interesate sa atraga cat mai multi asigurati din mediul rural. Pentru aceasta, trebuie sa le ofere servicii medicale. In prezent, sistemul de asigurari nu ofera stimulente negative sau pozitive in cazul in care casele judetene nu se implica in oferta de servicii in mediu rural, veniturile lor fiind aceleasi, indiferent de cantitatea sau calitatea serviciilor oferite in mediul rural.
Competitia intre casele private pentru atragerea asiguratilor rurali va putea duce la cresterea si imbunatatirea asistentei medicale din rural. In plus, conform propunerii, autoritatile locale au dreptul de a se implica in domeniul sanitar, respectiv de a angaja personal medical in zonele in care acesta nu exista si de a achizitiona echipamente medicale pentru serviciile oferite populatiei din zona rurala respectiva. Toate aceste lucruri nu sunt posibile conform legislatiei actuale.

15. Ce inseamna aceasta coplata? Cati bani vom da in plus la medic?
Cristian Vladescu: Coplata a fost aprobata de curand de Parlament si a trebuit preluata in noua lege. Forma actuala prevede ca sumele sau obligatiile de plata pentru diferite categorii de servicii vor fi stabilite prin legislatie secundara de catre MS, intrand in vigoare cu ocazia aprobarii unui nou Contract-Cadru, prin Hotarare de Guvern.