„Peste asteptari” a crescut piata farmaceuticelor in 2010, potrivit analistilor care au masurat un plus de aproape 19% fata de anul precedent, pana la aproape 2,3 miliarde de euro. In 2011, cresterea s-a mai „linistit”, dar chiar si asa nu s-a indepartat foarte mult de tendinta ultimilor ani, cifrandu-se la 12,4% per total, echivalentul a 2,55 miliarde de euro, potrivit Cegedim.

Cu siguranta nu multe industrii se pot lauda cu asemenea cresteri de la an la an. In spatele cifrelor se ascund probleme cronice cu care se confrunta piata farmaceuticelor – prelungirea termenelor de plata pana la peste 300 de zile (prin care producatorii au devenit cei mai mari creditori ai guvernului), comertul paralel, incurajat de preturile scazute la medicamentele cu prescriptie, si taxa claw-back (platita trimestrial de producatorii farma in functie de cota de piata si de cresterea vanzarilor). Piata farma a performat „pe hartie”, dar in practica producatorii primesc banii pe medicamentele livrate cu aproape un an intarziere.

Trecand la imaginea de ansamblu, bugetul Sanatatii a facut un salt de la 1 miliard de euro in 2000 la 5 miliarde de euro (2011) si tot in acest interval industria medicamentelor a ajuns sa contribuie cu peste 1% la formarea PIB-ului (2010). Cu toate acestea, sistemul sanitar este unul subfinantat, cu o „felie" de sub 4% din PIB, care nu reuseste sa raspunda nevoilor unei populatii cu o stare de sanatate tot mai precara. In lipsa unor politici guvernamentale care sa faca din sanatate o prioritate, Romania se mentine in randul tarilor cu cea mai scazuta speranta de viata din cadrul regiunii Europei Centrale si de Est (ECE).

Daca spre sfarsitul lui ’90 starea sanatatii populatiei din Romania se indrepta spre media regiunii, ca urmare a dezvoltarii economice, odata cu declansarea crizei economice (2008/2009), aceasta a inceput sa se deterioreze comparativ cu cea a locuitorilor din alte state ale ECE, se arata intr-un studiu realizat de Institutul de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane.

Cheltuielile cu sanatatea, ca si pondere din PIB, sunt aproape la nivelul mediei pe ultimii 15 ani, indicand ca autoritatile nu au luat nicio masura semnificativa pentru a reforma sistemul sanitar”, potrivit studiului.

Romania pierde, in medie, aproape 16.000 de ani de viata activa la 100.000 de persoane intr-un ciclu de viata ca urmare a bolilor sau leziunilor, ceea ce inseamna ca are cea mai mare „povara” din ECE.

Asa se face ca, pe termen mediu spre lung, Romania pierde, din cauza starii precare de sanatate a populatiei, aproximativ 18,6 miliarde de euro de productie economica, adica aproximativ 15% din PIB-ul pe 2010, se estimeaza in studiu. „Pierderea" este calculata in comparatie cu situatia in care starea de sanatate a populatiei s-ar situa la un nivel ideal.

Institutului de Prognoza Economica arata ca daca starea romanilor s-ar ridica la nivelul mediei UE, atunci ar exista un surplus de productie economica de 6,7 miliarde de euro (6% din PIB-ul din 2010), ca urmare a cresterii participarii fortei de munca si a productivitatii. Mai mult decat atat, prin majorarea cheltuielilor cu sanatatea cu 5 puncte procentuale din PIB in urmatorul deceniu, starea de sanatate a romanilor s-ar putea afla la nivelul mediei din UE.

Industria farmaceutica, sub lupa (date valabile pentru 2010):

Citeste si:

184 - numarul total al producatorilor de medicamente (locali si straini) din Romania; primii 10 jucatori controlau 60% din piata;

30 - numarul distribuitorilor farmaceutici;

8.000 - numarul angajatilor din companiile de distributie farmaceutica;

6.130 - numarul farmaciilor din Romania;

34.500 - numarul angajatilor din farmacii;

2,5 miliarde de lei - valoarea adaugata generata de producatorii de medicamente;

18% - ponderea exporturilor paralele din totalul importurilor de medicamente din Romania.

Cercetarea a fost realizata de Institutul National de Cercetari Economice din cadrul Academiei Romane, cu sprijinul asociatiei Local American Working Group (LAWG), care reuneste companiile farmaceutice americane prezente pe piata romaneasca.