Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv (SASO) - o boala a somnului frecventa, tratata si in Romania din 1997, de la infiintarea primului laborator de somnologie, de catre medicul Florin Mihaltan - este practic ignorata de sistemul asigurarilor de sanatate, desi afecteaza peste 800.000 de oameni.
In laboratorul de somnologie de la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucuresti, primul de acest fel din tara, lucreaza in prezent trei medici si cinci asistenti, care se ocupa, anual, de peste 1.000 de pacienti cu tulburari de somn respiratorii.

Doctorul Florin Mihaltan a infiintat acest laborator in urma cu 16 ani, alaturi de doi asistenti - Marius Sarbu si Claudia Danaila. Cei doi isi amintesc ca "dom' profesor" le-a aratat atunci un poligraf, care ar fi demn de dus la muzeu acum, scrie Mediafax.

In prezent, laboratorul este dotat cu doua polisomnografe - aparate ce ofera o analiza mult mai complexa a somnului pacientului, dar pentru aceasta e nevoie ca pacientul sa petreaca o noapte dormind intr-un salon din laborator, cu fire cu electrozi atasate pe cap, fata si piept, iar un asistent sa-l monitorizeze permanent.

In prezent, in Romania functioneaza aproximativ 80 de laboratoare de somnologie, in diverse spitale si clinici, insa nici personalul medical de la stat, nici pacientii nu sunt sprijiniti in acoperirea costurilor diagnosticarii si tratamentului unei boli frecvente cum este SASO, de care sufera intre 800.000 si un milion de romani, potrivit lui Mihaltan.

Accidentele, printre riscurile bolii somnului


SASO se manifesta prin pauze in respiratie in timpul somnului, urmate de scurte treziri cauzate de lipsa oxigenului, dar neconstientizate, astfel ca, dimineata, cel care sufera de aceasta tulburare se simte obosit.

Mai exact, boala se defineste prin existenta a cel putin cinci pauze de respiratie, de minimum 10 secunde, in timpul unei ore de somn. Trezirile care urmeaza acestor pauze sunt "binecuvantarea si blestemul" celui afectat, pentru ca acesta isi reia respiratia, dar ii este fragmentat somnul si nu se mai odihneste, explica dr. Oana Deleanu, de la Institutul "Marius Nasta".

Sforaitul persistent si zgomotos este un simptom la marea majoritate a celor care sufera de SASO. Alte simptome sunt senzatia de sufocare sau gafaiala, mersul frecvent la toaleta in timpul somnului, adormirea in timpul unor activitati de rutina, capacitatea redusa de concentrare, iritabilitatea si somnolenta in timpul zilei.

SASO poate duce astfel la situatii periculoase, precum accidentele rutiere, in proportie deloc neglijabila cauzate de adormirea soferului la volan, dupa cum a aratat si doctorul Ioana Munteanu, tot de la "Marius Nasta". Privarea de somn poate, de asemnea, creste severitatea unor afectiuni cronice ca obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare.

"Oamenii acestia doar dorm, mananca si iar dorm. In rest, nu pot face nimic", spune asistentul Marius Sarbu, aratand ca a vazut perindandu-se in laborator, in cei 16 ani de activitate, de la un profesor caruia ii era rusine sa mai mearga la cursuri, ca sa nu adoarma in fata elevilor, la un sofer de tir care facuse accident si ii era teama pentru locul de munca si chiar un pilot de avion.

Pe langa posibilitatea ratarii vietii profesionale, multi sufera de absenta unei vieti sociale normale sau a vietii sexuale. "Vin multi barbati care ma intreaba: «Sigur se rezolva?», si le spun ca nu bag mana in foc, dar sigur vor putea ramane treji pana vine doamna acasa".

Boala este mai frecventa la barbatii de peste 40 de ani si la persoanele obeze si este favorizata de consumul de alcool.

Tratamentul vizeaza departarea cailor respiratorii, pentru a asigura patrunderea aerului in cantitati suficiente, si poate merge in mai multe directii, de la pierderea in greutate, la montarea unei proteze mandibulare sau o interventie chirurgicala din sfera oro-maxilo-faciala (ORL) sau buco-maxilo-faciala (BMF).

Aparatul CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) ofera insa tratamentul "gold standard" pentru SASO, precizeaza Oana Deleanu. CPAP este un aparat care sufla aer printr-o masca pe care pacientul trebuie sa o poarte in timpul somnului, astfel incat sa fie departate suficient caile respiratorii.

Reactiile pacientilor sunt pozitive, chiar dupa prima noapte in care stau conectati la aparat. Mai greu este insa sa accepte sa il incerce, din cauza mastii, si apoi sa plateasca pentru a-l inchiria si a-l folosi acasa.

Costul CPAP poate fi de la echivalentul unui Trabant la cel al unui Mercedes, spune Mihaltan. Inchirierea aparatului costa, in medie, 100 de lei pe luna, dar masca, fiind de unica folosinta, trebuie cumparata si costa intre 80 si 100 de euro. Pentru a cumpara un CPAP, pacientul poate plati 700-800 de euro, dar si 1.500-2.000 de euro, in functie de performanta si confortul oferite de aparat.

Tratamentul si diagnosticarea SASO nu sunt insa decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, astfel ca multi pacienti nu se trateaza, din cauza costurilor, spun specialistii.

Munca voluntara pentru depistarea bolii


Povara costului o simt si cei de la laborator: de multe ori n-au nici leucoplast sau hartie pentru a functiona. In plus, personalul nu este platit pentru munca depusa la laboratorul de somnologie, totul facandu-se voluntar, in afara orelor de program. Sunt oameni care au vrut o specializare in plus, au fost curiosi in legatura cu acest domeniu si s-au autoformat.

"Eu, fiind nemaritata si fara copii, mi-am permis luxul sa merg in concedii in Germania la stagii", spune Oana Deleanu. Celor de acolo, mai povesteste ea, nu le venea sa creada ca un angajat scoate bani din propriul buzunar pentru a munci mai mult gratis.

Pentru asistenti, calificarea s-a facut "la locul de munca", dupa cum marturisesc ei. Marius Sarbu si Claudia Danaila, care au fost de la inceput pe langa Mihaltan, povestesc ca au vrut ceva mai mult, sa nu ramana doar la seringa.

Acum stau treji cinci nopti pe luna, in afara programului, sa monitorizeze pacienti conectati la polisomnograf. Trebuie sa aiba grija ca electrozii sa ramana fixati de corpul pacientului, sa fie transmise corect semnalele, pe care au si invatat sa le interpreteze, tot ei fiind cei care ii prezinta medicului situatia, de dimineata. Dar, in primul rand, trebuie sa ii convinga pe cei diagnosticati cu afectiunea sa incerce aparatul. Este dificil cu cei claustrofobi sau care au atacuri de panica, iar jumatate dintre pacienti, dupa ce vad masca, intreaba cat trebuie s-o tina. Apoi, ii asteapta munca in spital, la sectia de pneumologie, plina de pacienti care trebuie ventilati.

"Acum, chiar daca am vrea sa dam inapoi, nu mai putem", spune Sarbu, marturisind ca sunt zile cand se intreaba "daca merita" efortul si faptul ca sta sa-i convinga pe oameni sa urmeze un tratament.

Si Oana Deleanu spune ca ceea ce face in domeniul somnologiei este "neproductiv", pe de-o parte pentru ca nu se plateste, iar pe de alta pentru ca de cele mai multe ori nu se concretizeaza prin salvarea situatiei.

"Sunt pacienti cu un telefon mai scump decat CPAP-ul si care-ti zic: «Decat sa dau bani pe aparatul asta, mai bine mor». Si asta ne descurajeaza", spune Deleanu.

Altii inchiriaza aparatul, disponibil la firme de specialitate, iar dupa un an, simtindu-se mai bine, renunta la el. "Este ca la diabet: valoarea glicemiei este normala cat timp se administreaza insulina", atrage atentia Deleanu, precizand ca nu se poate renunta la aparat pana la o noua examinare si un diagnostic favorabil.

Pentru a fi diagnosticat cu SASO, pacientul care se prezinta la un laborator trebuie sa completeze mai intai un chestionar cu simptomele pe care le prezinta. Vin multi insomniaci, pentru care medicii de aici nu au ce face, acestia necesitand un consult psihologic, si multi altii cu tot felul de alte probleme din cauza carora nu dorm. Dupa chestionar, li se fac alte analize - radiografie, electrocardiograma, proba de suflat, examen ORL - si, in functie de cat de clar reiese ca au SASO, sunt supusi probei la poligraf sau la polisomnograf, in cazurile mai putin evidente.

"La privat", monitorizarea de o noapte costa 600-700 de lei, spun asistentii de la "Marius Nasta". Aici, in schimb, este gratuita, ca in toate spitalele de stat.

Lista de asteptare la institut, pentru a fi testat in laboratorul de somnologie, este de o luna, o luna si jumatate, in conditiile in care numarul de aparate, dar si capacitatea personalului sunt limitate.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri