Prima rectificare bugetara din acest an a fost avizata de Guvern, in sedinta 30 iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, in urcare la 626,2 miliarde lei, si un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervati PNDI catre alte proiecte. Astfel, deficitul bugetar pe cash va creste de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei.

Initiativa asociatiei Funky Citizens a venit in baza legilor 52/2003 privind transparenta decizionala si respectiv 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public. "Politica bugetara este una foarte complicata si tehnica. Accesul la datele bugetare, dar si dezbaterea acestora sunt garantate prin Legea 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public si prin Legea 52/2003 privind transparenta decizionala, dar si specific prin Legea 500/2002 privind finantele publice si prin Legea 273/2006 privind finantele publice locale", arata ONG-ul pe Banipierduti.ro.

In continuare, pe site-ul citat se mentioneaza faptul ca, in pofida acestor lucruri, "din cauza implementarii defectuoase a acestor instrumente, dialogul dintre contribuabili si administratia publica este unul care ramane, de multe ori, la nivel de cerinta legala, asa cum este si dezbaterea de fata. Lipsa unei informari adecvate cu privire la procesul bugetar duce astfel la o capacitate scazuta a contribuabililor de a responsabiliza decidentii, dar si la neincredere materializata prin asocierea cheltuirii banilor publici cu coruptia".

Ceea ce s-a si intamplat, pentru ca mult asteptata dezbatere publica, pe marginea rectificarii bugetare din 2013, organizata de Ministerul de Finante si condusa de secretarul de stat responsabil cu bugetul Gheorghe Gherghina (foto), nu a fost decat o "spalare pe maini" sau "praf in ochi" din partea autoritatilor in fata societatii civile. De ce? Daca rectificarea bugetara a fost aprobata de Guvern la 30 iulie, ordonantele de rectificare au fost deja adoptate deoarece au aparut in Monitorul Oficial pe 5 august si nu au primit nici macar avizul din partea Consiliului Fiscal.

In Legea 52/2003 procedurile privind participarea cetatenilor si a asociatilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative si la procesul de luare a deciziilor arata ca "anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. De asemenea, "la publicarea anuntului autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin 10 zile pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice". In cazul dezbaterii pe tema rectificarii bugetare din 2013, au trecut deja opt zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

Gherghina: "Daca aveti semnale ca ceva nu functioneaza, sa ne spuneti"

In cadrul discutiei, reprezentantii ONG-ului un punctat in principiu necesitatea ca Ministerul Finantelor sau alte unitati ale administratiei centrale sa ofere un exemplu pentru autoritatile locale in ceea de priveste consultarile cu societatea civila si transparenta decizionala, despre problema absorbtiei fondurilor europene, a sistemului de bugetare anuale si nu numai.

"Sunt cateva domenii in care ONG-urile nu sunt traditional implicate in structurile dumneavoastra de dialog social, insa sunt foarte interesate sa participe. Si, daca la nivelul societatii tot exista un acord cu privire la importanta fondurilor europene cel putin in zona asta este cazul sa corelam ce faceti dumneavoastra si celelalte ministere, autoritatile de management si ceea ce poate sa aduca si societatea civila ca participare pe aceasta zona. Exista expertiza in cadrul societatii civile si cum problema fondurilor europene este una grava, consider ca poate fi binevenita", a spus Elena Calistru, presedintele asociatiei Funky Citizens.

Pe rand, in ceea ce priveste rectificarea bugetara, Gheorghe Gherghina a punctat ca Ministerul Finantelor si-a propus sa ajunga la un deficit structural de 1% in 2015, conform reglementarilor europene. "In 2013 am avut sarcina sa facem o reducere a deficitului structural cu 0,5%. Cand am facut legea bugetului (n.r. - 500/2002) in acest an noi plecasem cu un deficit pe cash de 2,1% la care se adauga posibilitatea unui deficit de 0,2% pe programul national de investitii (PNDI) de la Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Mediului. Dupa rectifitcare deficitul de cash poate sa creasca la 2,3%".

In legatura cu bugetele locale, Gherghina a spus ca "s-ar putea sa incercam sa imbunatatim putin legislatia. In Legea 273 scrie ca ei ar trebuie sa-si publice bugetul, dar se pare ca nu in toate cazurile se intampla. Am discutat si cu Comisia Europeana pe aceasta tema si vom incerca sa schimbam legislatia astfel incat sa-si pulice si arieratele si sa fie mai transparenti. Vom insista pe aceasta pe aceasta latura". In ceea ce priveste bugetul multianual, reprezentantul Ministerului de Finante a spus ca in ultimul proiect de modificare a Constitutiei exista inserat textul cu privire la acesta.

"Chiar daca faci bugetul pe doi ani, executia se face tot anual. Avantajul este ca daca raman niste bani necheltuiti in decembrie pe care ii poti varsa anul urmator. Exista perspectiva ca prin lege sa ne dea voie sa facem si buget multianual. Cand am probat bugetul in acest an prin Legea 5/2013 chiar am impins putin coarda si am publicat in Monitorul Oficial si cifrele estimative pentru urmatorii trei ani. Nu sunt obligatorii, dar macar fiecare ordonator de credite sa aiba o perspectiva".

Gherghina a indemnat la randul sau societatea civila, ca atat in ceea ce priveste autoritatile locale ori atragerea fondurilor europene, sa existe un mecanism de feedback mai puternic astfel incat Ministerul Finantelor sa fie mai bine informat: "Daca aveti ceva semnale ca ceva nu se intampla exact asa cum trebuie, este bine sa stim". Nu a uitat sa adauge pe tema fondurilor europene ca "rolul nostru la Finante este sa asiguram co-finantarea si in cazul in care un minister are nevoie de co-finantare mai mare putem sa luam fonduri de la orice alt minister si sa redistribuim, astfel incat, nu cumva sa avem probleme de atragere a fondurilor europene, pentru ca nu avem co-finantare de la stat. In cazul autoritatilor locale, le-am dat voie sa ia credit pentru contributia de 2% la co-finantare".

De la ce ministere s-a taiat din fonduri

Prima rectificare bugetara din acest an a fost avizata de Guvern, in sedinta de marti, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, in urcare la 626,2 miliarde lei, si un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervati PNDI catre alte proiecte. Astfel, deficitul bugetar pe cash va creste de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat pentru acest an au fost revizuite in scadere cu peste 2,2 miliarde lei, prin cresterea veniturilor la nivelul autoritatilor locale, dar scaderi de incasari la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si bugetul institutiilor finantate din venituri proprii.

Pentru prima rectificare bugetara din acest an, la bugetul general centralizat al unitatilor administrativ teritoriale este anticipat un plus de incasari de 2,1 miliarde lei, asteptari similare fiind si pentru bugetul asigurarilor pentru somaj (un plus de venituri de 181,7 milioane lei) si bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (569 milioane lei).

Principalele venituri ale bugetului de stat estimate de Guvern in crestere sunt cele rezultate din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (413 milioane lei) si alte impozite si taxe fiscale (30 milioane lei).

In acelasi timp insa sunt proiectate venituri in scadere la bugetul de stat (1,9 miliarde lei, in principal la impozitul pe profit, cu 852 milioane lei, TVA, cu 786,3 milioane lei, accize, cu 460 milioane lei, si sume primite de la UE in contul platilor efectuate, cu 40 milioane lei), bugetul asigurarilor sociale de stat (663,2 milioane lei), bugetul institutiilor/ activitatilor finantate integral si/sau partial din venituri proprii (1,7 miliarde lei), bugetul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri National (495,1 milioane lei) si alte sume care se consolideaza (401 milioane lei).

Citeste si:

Cheltuielile totale ale bugetului consolidat ar urma sa scada cu 978 milioane lei, respectiv la bugetul de stat (704,7 milioane lei), bugetul asigurarilor sociale (663 milioane lei), bugetul institutiilor/ activitatilor finantate integral si/sau partial din venituri proprii (1,7 miliarde lei) si bugetul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (495 milioane lei), dar cu cresteri la nivel local (2,1 miliarde lei), bugetul pentru somaj (169 milioane lei) si Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate (569 milioane lei).

Cheltuielile de personal vor creste cu 61,1 milioane lei, cele cu bunuri si servicii vor urca cu 27,2 milioane lei, iar subventiile vor fi diminuate cu 2,2 milioane lei.

O suma de 1 miliard lei va fi alocata, pe judete, pentru achitarea platilor restante inregistrate in contabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv a institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul local, si a spitalelor din reteaua administratiei locale la 31 iulie 2013 fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari.

Ministerele Educatiei, Muncii, Transporturilor si Agriculturii se afla pe lista institutiilor ale caror bugete totale de cheltuieli vor fi taiate la prima rectificare bugetara din acest an, in timp ce de alocari suplimentare vor beneficia Dezvoltarea Regionala, Justitia, Interne, SRI, SIE, DNA, CSM.

Taieri de bugete vor mai fi operate si la Administratia Prezidentiala, Camera Deputatilor si Curtea Constitutionala.

Pentru Ministerul Educatiei, bugetul de cheltuieli va fi diminuat cu 235,6 milioane lei (8,5 miliarde lei buget initial), rezultat din majorarea cu 40 milioane lei a fondurilor pentru reabilitarea de scoli, gradinite si campusuri universitare, dar concomitent cu reducerea sumei blocate de 10%.

Conform Legii finantelor publice, ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare dupa retinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente.

Repartizarea sumelor retinute in proportie de 10% se face in semestrul al doilea, dupa examinarea de catre Guvern a executiei bugetare pe primul semestru.

Cea mai mare suma va fi taiata de la Ministerul Muncii, de 1,1 miliarde lei (30,44 miliarde de lei buget intial), argumentat cu economiile inregistrate pe primele sase luni ale anului la actiunile de "Asistenta sociala" finantate de la bugetul de stat, precum si la cele finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat, caruia i se asigura transferuri de echilibrare din bugetul acestui minister.

Taieri de cheltuieli vor fi efectuate si la Ministerul Agriculturii (61,1 milioane lei, de la 17,28 miliarde lei buget initial), Ministerul Culturii (5,2 milioane lei, de la 578 milioane de lei initial), Ministerul Economiei (6,3 milioane lei, de la 1,26 miliarde de lei), Ministerul Fondurilor Europene (53,5 milioane lei, de la 184 milioane lei), Ministerul Transporturilor (953,5 milioane lei, de la 7,29 miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (535,7 milioane lei, de la 7,35 miliarde lei), Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara (53,3 milioane lei, de la 448 milioane lei), Ministerul Tineretului si Sportului (20,7 milioane lei, de la 406,4 milioane lei), Presedintie (16.000 lei, de la 26 milioane lei), Camera Deputatilor (168.000 lei, de la 211,6 milioane lei), Inalta Curte de Casatie si Justitie (18.000 lei, de la 61,1 milioane lei), Curtea Constitutionala (271.000 lei, de la 15,26 milioane lei), Avocatul Poporului (113.000 lei, de la 5,6 milioane lei), Consiliul National al Audiovizualului (117.000 lei, de la 8,4 milioane lei), Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor (642.000 lei), Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (167.000 lei, de la 9,94 milioane lei).

De alocari suplimentare vor beneficia Ministerul Sanatatii (peste 1 miliard lei, de la 8,68 miliarde lei buget initial ), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (943,3 milioane lei, de la 2,55 miliarde lei), Ministerul Justitiei (159,6 milioane lei, de la 2,34 miliarde lei), Ministerul Public (20,5 milioane ei, dintre care 2,9 milioane lei pentru Directia Nationala Anticoruptie, de la 654,9 milioane lei ), Ministerul Afacerilor Interne (228,3 milioane lei, dintre care 116,2 milioane lei pentru activitatile restante ce fac obiectul Primei Anexe Detaliate Extinse a contractului cu EADS, de la 8,3 miliarde lei), Ministerul Apararii (156,2 milioane lei, de la 5,64 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Externe (51,3 milioane lei, de la 636,5 milioane lei), Serviciul Roman de Informatii (30 milioane lei, de la 1,04 miliarde lei), Ministerul Mediului (31 milioane lei, de la 2,2 miliarde lei), Serviciul de Informatii Externe (10 milioane lei, de la 182,6 milioane lei).

Alte fonduri suplimentare sunt alocate pentru Senat (184.000 lei, de la 85,6 milioane lei), Agentia Nationala de Integritate (3,6 milioane lei, de la 27,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicatii Speciale (300.000 lei, de la 248,5 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii (8,6 milioane lei, de la 89,5 milioane lei).

O noua rectificare bugetara a fost deja programata pentru finele lunii octombrie.