Cum explica romanii atitudinea lor fata de platile informale? Un studiu* realizat pe un esantion de pacienti din Targu Mures in primavara anului 2011 arata ca pacientii efectueaza plati informale catre personalul medical de teama de ceea ce s-ar putea intampla in cazul in care nu platesc, ori pentru ca spera sa obtina facil tratament mai bun in cel mai scurt timp.

In plus, multi dintre respondenti au declarat ca recurg la plati informale sau ofera cadouri si servicii, deoarece considera ca, din cauza situatiei actuale a sistemului sanitar (salariile mici ale personalului medical, lipsa de fonduri s.a.m.d.), nu exista nici o alta modalitate de a beneficia de serviciile de care au nevoie. Pacientii sunt insa constienti ca aceasta practica este daunatoare, potrivit studiului, si, cu toate acestea, considera mita sau atentia oferita modicilor drept un comportament necesar, chiar si atunci cand este vazut ca inaceptabil, de teama de a nu beneficia un tratament (bun).

Sistemul de sanatate romanesc sufera de o serie de dificultati, inclusiv de o centralizare extinsa, de deficiente de management, lipsa de echipamente medicale, acces limitat sau deloc la ingrijiri medicale in zonele rurale s.a.m.d.. De asemenea, interactiunea dintre pacienti si personalul medical este inconjurata de o mare incertitudine si asimetrie informationala, pentru ca acesta din urma actioneaza si se comporta, de multe ori, drept "paznici" la facilitati medicale, tratamente si de produse de ingrijire non-medicala, cum ar fi cele alimentare sau lenjerii curate pentru paturi.

A oferi cadouri si chiar a mitui personalul medical devine, prin urmare, o lege informala, iar distinctia dintre cele doua se ingusteaza tot mai mult. Mai mult, aceleasi activitati si/sau comportamente, considerate de unii drept corupte, pot fi interpretate ca simple acte de recunostinta de catre altii.

Mita nu este doar o "boala" romaneasca

Platile informale si mita in sectorul sanitar reprezinta o parte integranta a furnizarii de asistenta medicala in multe tari emergente si faciliteaza accesul la servicii medicale sau la o calitate ridicata a acestora, chiar si pentru un serviciu care este in mod normal gratuit. Au devenit, prin urmare, obiectul mai multor studii despre dimensiunea, natura si factorii determinanti ai acestor tranzactii informale, comportament etichetat deseori drept unul "corupt".

Fenomenul este larg raspandit si in multe ale sisteme medicale. De exemplu, intr-un sondaj reprezentativ la scara larga realizat in Bulgaria, respondentii au fost intrebati, de asemenea, daca au platit vreodata bani sau au dat un cadou personalului medical dintr-o unitate de stat pentru diverse servicii medicale. O pondere de peste 40% a celor intervievati au recunoscut ca au dat bani sau cadouri pentru cel putin un servciu medical, care era totusi gratuit.

Citeste si:

Asadar, aceasta practica a fost si este influenta in continuare de factori sociali si culturali, fiind prezenta, potrivit studiilor realizate de Banca Mondiala, preponderent in regiunea ECE si in CIS. Inmanarea banilor trebuie sa fie realizata in mod discret, astfel incat relatia dintre partile implicate - pacientul si medicul - sa se desfasoare normal, bazata pe bunavointa celui din urma.

Alte studii arata ca platile informale constituie 84% din totalul cheltuielilor cu sanatatea in Azerbaidjan. In Georgia cheltuielile suplimentare cu sanatatea ajung la 70-80% din cele totale, din care jumatate se estimeaza ca ar fi informale. In Federatia Rusa platile informale reprezinta 56% din cheltuielile totale de sanatate, in timp ce in Polonia acestea reprezinta 30%. Platile informale sunt, de asemenea, o institutie sociala inradacinata si in Grecia.

Platile informale in sistemul sanitar din Romania

Platile informale reprezinta o practica larg raspandita si in sistemul de sanatate romanesc. Pacientii ofera bani pentru a nu sta la coada, pentru a beneficia de servicii mai bune sau doar pentru a primi un tratament de baza. Platile informale sunt estimate la 41% din cheltuielile de sanatate suplimentare, realizate peste acoperirea asigurarilor de sanatate sociale, si se estimeaza ca ajung la valoarea de 310 milioane dolari anual. O parte substantiala a platilor informale este recompensata sub forma de produse alimentare, ceea ce se considera a fi urmare a vechiului sistem comunist, in care deficitul de alimente din spitale forta oarecum pacientii sa recurga la astfel de practici.

Cu toate acestea, un alt studiu realizat in 2010 de catre Dana Otilia Farcasanu, arata ca romanii considera coruptia ca fiind, de departe, principala problema in sistemul de sanatate. Romanii vad medicii care solicita cadouri, servicii sau bani drept corupti. Alte procese par a fi mult mai subtile. Acestea includ sentimentul de a fi "obligat de a oferi mici cadouri pentru personalul medical", care este privit, de asemenea, drept un act de coruptie de catre sase din zece respondenti. Oferind bani insa din proprie initiativa unui medic este considerat a fi coruptie de doar patru din zece respondenti. A oferi cadouri sau flori unui medic nu a fost in general considerat coruptie.

Respondentii au oferit un numar mare de motive din cauza carora exista coruptie, cele mai importante fiind de exemplu faptul ca tara este obisnuita cu actul de coruptie, lipsa de sanctiuni si salariile mici din sanatate. Peste 80% din respondenti nu sunt de acord cu practica platilor informale, dar multi au oferit bani, servicii sau cadouri, cu scopul de a beneficia de servicii mai bune, recunostinta sau numai pentru ca toata lumea face asa. Jumatate din platile informale au fost realizate inainte de a primi propriu-zis serviciile medicale, iar unii dintre respondenti au spus ca a trebuit chiar sa se imprumute bani pentru da bani la doctori. Desi condamna actul de coruptie si implicit si platile informale, pacientii sustin ca nu au de ales si nici capacitatea de schimba sistemul.

*Gifts or Bribes: Attitudes on Informal Payments in Romanian Healthcare - Moldovan, A. & Van de Walle, S. (2013)