Deoarece majoritatea primarilor in 2012 au candidat sub sigla unei aliante nu exista pana acum o statistica nationala centralizata cu primarii PDL, PSD, PNL, PC etc. luati separat. Agentia a identificat apartenenta politica a tuturor celor 3.186 primariasa cum era ea la nivelul lui iunie 2012.

Principalele concluzii prezentate in Raport, arata ca PSD avea dupa alegerile locale 1.192 primari adica 37,4% din total, PNL 808 primari adica 25,4%, PDL 769 primari adica 24,1%, UDMR 203 primari adica 6,4%, „Independentii” 53 primari adica 1,7%, PC 40 primari adica 1,3% si PPDD 31 primari adica1% (in ciuda scorului de aproximativ 8% in voturi la nivel national). Nu au fost inregistrare migratiile ulterioare sau alte schimbari.

Exista astfel 3 mari blocuri politice - PSD, PDL, PNL - care au, insumate doua cate doua, un numar de primari aproape de 50% sau peste: PSD+PNL=62,8%, PSD+PDL=61,5%, PNL+PDL=49,5%. Numarul de primari este un indicator pentru intentia de vot a partidelor, adicanumarul de primari, inteles ca „putere locala”, daun indiciu foarte puternic despre ce potential de „voturi” poate atrage acel partid.

Partidele mari tin cont azi de procentul de primari in fixarea tintelor electorale pentru alegerile europene din 2014. Tintele anuntate de liderii partidelor mari pentru alegerile europene sunt foarte apropiate de ceea ce intelegem prin „puterea locala” a partidelor.

Primarii PSD „guverneaza” un total de votanti de 6.922.285 adica 38,1% din votantii din listele permanente, primarii PNL „guverneaza” peste 4.977.821 votanti adica 27,4%, iar PDL 3.938.032 votanti adica 21,7%. Se observa ca se mentine in linii mari cota de „putere locala” a fiecarui partid. PNL si PSD au in general o pozitie mai puternicain localitatile mari si in mediul urban fatade PDL.

Citeste si:

In doua scenarii de regionalizare si de „design electoral” al acestora PSD este majoritar in peste 60% din regiuni, din punctul de vedere al numarului de primari.

PSD cu 38% dintre primari si 52% dintre presedintii de Consilii Judetene poate face un salt spre 60% in numarul de „sefi” de regiuni. O astfel de evolutie - cu o acumulare sporitade putere localaa PSD - poate sadetermine pe termen mediu (1-2 ani) o ostilizare a celorlalte blocuri politice si o incercare a acestora de a construi o contrapondere.

Legea electorala pentru alegerile locale (primari, presedinti de CJ si, in perspectiva, si cea pentru alegerea „guvernatorilor” de regiuni) are un impact foarte mare asupra „puterii” partidelor. Votul majoritar intr-un singur tur (asa cum e acum) nu permite coalitiile „dintre tururi” si avantajeazapartidul mai puternic. De aceea, o lege cu caracter „majoritar”, generalizatala toate tipurile de alegeri, poate forta crearea unor blocuri politice intre „cei mai slabi” impotriva celui „mai puternic” (asemanator ADA 2004) sau „impartirea puterii” prin negocieri intre cel „puternic” si unul din cei mai „slabi” (modelul USL 2012).