Susan Fiske, profesor la Universitatea Princeton, si fosta ei studenta Mina Cikara, asistenta de cercetare la Universitatea Carnegie Mellon, au efectuat o serie de experimente pentru a evalua gradul de placere al subiectilor, in diferite situatii, scrie Mediafax.

Ideea studiului a venit dupa ce s-a observat modul in care suporterii se bucurau de infrangerea echipei rivale, in cadrul competitiilor sportive.

In acest scop, cercetatoarele au masurat activitatea electrica a muschilor faciali cu ajutorul unei electromiograme, care inregistreaza activitatea electrica atunci cand participantii la studiu radeau si aveau senzatii placute.

Subiectilor li s-au aratat fotografii ale anumitor persoane, asociate cu diferite stereotipuri: persoane in varsta (mila), studenti (mandrie), dependenti de droguri (dezgust) si persoane instarite (invidie).

Aceste fotografii au fost apoi asociate cu situatii cotidiene, cum ar fi: "Castiga cinci dolari" (pozitiv); "Esti stropit de un taxi (negativ)" si "Mergi la baie" (neutru).

Subiectii au fost intrebati in ce mod aceste situatii le schimba starea de spirit, fiindu-le inregistrata miscarea faciala.

Rezultatele au aratat ca oamenii se bucurau sincer de nefericirea celor pe care ii invidiau - cum ar fi persoanele instarite.

Citeste si:

"Deoarece oamenilor nu le place sa recunoasca faptul ca resimt invidie sau «Schadenfreude» (bucurie fata de durerea altora, n.r.), aceasta a fost cea mai buna metoda de a obtine asemenea reactii, iar in experiment am reusit sa captam bucuria rautacioasa la nivel visceral", a declarat Susan Fiske.

In alt studiu, participantii au privit aceleasi fotografii, corelate cu aceleasi evenimente, fiind rugati sa evalueze modul in care se simt, pe o scara de la unu la noua, iar rezultatele au confirmat constatarile primului studiu.

Participantii au incercat aceleasi sentimente pozitive in legatura cu evenimentele negative prin care treceau persoanele instarite.
Intr-un experiment ulterior, cand au fost intrebati daca ar fi dispusi sa faca rau altei persoane, s-a descoperit ca subiectii erau dispusi sa faca rau cuiva care era "tinta invidiei" acestora.

In cele din urma, cercetatorii au utilizat diferite scenarii cu privire la un bancher de investitii, participantii primind informatii despre acesta care sa le tradeze reactiile stereotipe.

De exemplu, in anumite situatii, bancherul era el insusi, iar in altele consilia clientii pro bono (suscitand mandrie), isi folosea primele ca sa cumpere droguri (dezgust) si, intr-un final, era somer, dar imbracat pentru a merge la serviciu (mila).

Inca o data, descoperirile au corespuns experimentelor anterioare - participantii la studiu investind situatiile asociate cu dezgust si invidie cu mai putina afectiune decat scenariile corelate cu mandrie si mila.

"Experimentul arata ca factorii care prezic invidia sunt statutul social si competitia, iar, cand acesti factori sunt eliminati, invidia dispare. Teoria este in conformitate cu povestea legata de cine pe cine invidiaza si de ce. In mare parte are legatura cu banii, fiindca ies usor in evidenta", a mai precizat Susan Fiske.