Virgil Nitulescu a mai spus ca ii multumeste premierului Victor Ponta pentru faptul ca a renuntat, pentru moment, la acest proiect. "Nu in ultimul rand, si o fac fara niciun fel de ironie, trebuie sa multumesc domnului prim-ministru pentru ca a inteles sa faca un pas inapoi si sa renunte, asa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotarare de guvern", a declarat Virgil Nitulescu, luni, in timpul unei conferinte de presa, desfasurata la Clubul Taranului Roman din Bucuresti.

Totodata, Virgil Nitulescu si-a exprimat speranta ca decizia premierului Victor Ponta va fi una definitiva, in caz contrar, directorul Muzeului Taranului Roman din Bucuresti sustinand ca este pregatit sa treaca la proteste de strada.

"Eu sper ca acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru ca, o spun cu toata raspunderea, suntem hotarati ca, in cazul in care se reia acest proiect de hotarare a guvernului, sa trecem la proteste de strada si, in orice caz, sa dam de lucru prietenilor nostri din subordinea domnului general de brigada Mircea Olaru, de la jandarmerie (...)", a afirmat Virgil Nitulescu.

De asemenea, Nitulescu a multumit personalitatilor si institutiilor romanesti si internationale care si-au manifestat sprijinul fata de Muzeul Taranului Roman, amenintat saptamana trecuta cu pierderea spatiului in care isi desfasoara activitatea, respectiv cladirea din Soseaua Kiseleff, numarul 3.

Potrivit lui Nitulescu, printre personalitatile care au intervenit public in favoarea Muzeului Taranului Roman se numara academicianul Dinu C. Giurescu, antropologul Vintila Mihailescu, dar si fosti ministri ai Culturii, precum Andrei Plesu, care a contribuit la reinfiintarea muzeului in 1990, Ion Caramitru, Razvan Theodorescu, Mona Musca, Theodor Paleologu, Kelemen Hunor si Puiu Hasotti.

De asemenea, Virgil Nitulescu l-a nominalizat si pe fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, care "poate ar fi semnat trecerea Muzeului Antipa in subordinea Ministerului Mediului, dar in niciun caz mutarea noastra din acest sediu si, automat, desfiintarea muzeului nostru".

In ceea ce priveste relatia dintre Muzeul Taranului Roman si Muzeul "Grigore Antipa", Virgil Nitulescu a afirmat ca aceasta este una de colaborare. El a facut referire la proiectul "Triunghiul muzeelor", conceput de cele doua institutii impreuna cu Muzeul de Geologie si Asociatia Spatiul Urban din Bucuresti pentru a reconfigura spatiul urban al Capitalei, dupa modelul Insulei Muzeelor din Berlin si al Districtului Muzeelor din Viena.

Presedintele Traian Basescu este cel care a facut publica intentia premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Taranului Roman cu Muzeul Satului. In data de 17 decembrie, presedintele Traian Basescu i-a cerut noului ministru al Culturii, Gigel Stirbu, sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman. Dupa ce a depus juramantul de investitura in functia de ministru, Gigel Stirbu s-a indreptat spre presedintele Basescu. Inainte de a da mana cu noul ministru, presedintele i-a spus acestuia sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman.

"Comasati-le!", a fost, in schimb, replica lui Victor Ponta catre noul ministru al Culturii. In aceeasi zi, pe 17 decembrie, intr-o scrisoare deschisa adresata premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Taranului Roman, Virgil Nitulescu, spunea ca prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Taranului Roman s-ar "desfiinta o institutie fundamentala pentru spiritualitatea romaneasca", greseala pe care a facut-o "cu vadita intentie" numai "regimul comunist".

Citeste si:

"Am fost informat cu privire la existenta unui proiect de hotarare a Guvernului care ar face ca, intr-o prima etapa, Muzeul National de Istorie Naturala «Grigore Antipa» sa treaca in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si imobilul din Soseaua Kiseleff nr. 3, care adaposteste Muzeul National al Taranului Roman, in administrarea Muzeului National de Istorie Naturala «Grigore Antipa». In etapa urmatoare, din cate am inteles, ar urma ca, in termen de 90 de zile, Muzeul nostru sa fie unificat cu Muzeul National al Satului «Dimitrie Gusti», pierzandu-si asadar, personalitatea juridica, iar toate bunurile culturale care sunt adapostite in cladirea noastra si expozitia permanenta sa fie gazduite in imobilul muzeului in aer liber din Parcul Herastrau", se arata in scrisoarea deschisa adresata premierului Victor Ponta de Virgil Nitulescu.

Muzeul Taranului Roman din Capitala a fost infiintat in anul 1906, in baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, potrivit site-ului institutiei. Mihail Vladescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcas director al acestui muzeu, care a functionat pe locul fostei monetarii a statului pana in 1912, cand se pune piatra de temelie a ceea ce avea sa devina cladirea "neoromaneasca" a Muzeului de la Sosea - cum il vor alinta multa vreme bucurestenii.

Cel desemnat pentru intocmirea proiectului si conducerea lucrarilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budesti, stralucit reprezentant al scolii autohtone de arhitectura care, potrivit optiunii muzeologice a etnografului si directorului Alexandru Tzigara-Samurcas, trebuia sa inalte "un palat al artei pamantene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

Dupa 29 de ani, la capatul unor nesfarsite intreruperi, va fi finalizat, in 1941, luand infatisarea actualului monument de arhitectura, sediul Muzeului Taranului Roman. Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Plesu, face un nou act intemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)infiintatului Muzeu al Taranului Roman.

In anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award. Din mai 2010, Muzeul Taranului Roman este condus de Virgil Nitulescu, presedintele Comitetului National Roman al Consiliului International al Muzeelor (ICOM).

Pe de alta parte, in primavara anului 1936, a luat fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu in aer liber din tara, dupa sectia in aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, infiintata in 1929 de catre Romulus Vuia. In anii '30, in Europa existau doar doua muzee in aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), si Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucuresti avea o suprafata de 5 hectare si cuprindea 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. In anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului si de Arta Populara, prin contopirea cu Muzeul de Arta Populara, iar in luna martie a anului 1990, a fost divizat in Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman.

In prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodarii, monumente sau instalatii, precum si colectii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarte (2.019 de obiecte), obiecte religioase (in numar de 1.530), ceramica (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum si 93.000 de fotografii documentare alb-negru si color. Directorul Muzeului Satului "Dimitrie Gusti" este Paulina Popoiu.