Vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Muscalu, a declarat miercuri ca se astepta ca CC sa decida ca modificarile aduse Codului Penal sunt neconstitutionale. El a precizat ca, odata cu retrimiterea actelor nromative in Parlament, poate va fi si CSM consultat, potrivit Mediafax.
"In aceasta situatie (neconstitutionalitatea modificarilor aduse Codului Penal, n.r.), legile se vor intoarce in Parlament si vor fi lansate in dezbatere publica. Poate de data aceasta vom fi consultati si noi. Marturisesc ca ma asteptam la o astfel de decizie din partea Curtii Constitutionale", a spus vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Procurorul Gheorghe Muscalu a precizat ca CSM a avut o reactie ferma cu privire la modificarile adoptate de Camera Deputatilor in cazul Codului Penal. "Prin decizia pe care a luat-o Plenul CSM, imediat dupa ce modificarile au trecut de Camera Deputatilor, am stabilit foarte clar ca nu pot fi create avantaje si discriminari in aplicarea legii. In ceea ce priveste gratierea si amnistia, chiar daca se decid in Parlament, ele trebuie facute si intemeiate foarte bine, in raport de consecinte si de intrarea in vigoare a noilor coduri", a mai spus Muscalu.
Citeste si:
Judecatorii Curtii Constitutionale au discutat, miercuri, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de 50 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (actualul Codul Penal si noul Cod Penal) si la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala a decis, cu unanimitate de voturi, ca modificarile aduse Codului Penal sunt neconstitutionale. Astfel, CC a admis obiectia si a constatat neconstitutionalitatea articolului I punctul 5 si articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, care inlatura din categoria functionarilor publici si a functionarilor pe presedintele Romaniei, pe deputati si senatori, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantate de la bugetul de stat.
Citeste si:
"Aceste dispozitii incalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale", se arata intr-un comunicat de presa al Curtii Constitutionale.
De asemenea, judecatorii constitutionali au constatat neconstitutionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care inlatura functionarii publici din sfera subiectilor activi a infractiunii de conflict de interese si care excepteaza din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea si semnarea actelor administrative, precum si cele care privesc creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara si profesionala.
Citeste si:
"Aceste dispozitii incalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale", a precizat Curtea Constitutionala.
Judecatorii constitutionali au constatat si neconstitutionalitatea articolului I punctul 2 si articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispozitii care reglementeaza o cauza de reducere si de inlocuire a pedepselor pentru anumite infractiuni, denumite generic "infractiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil in bani", potrivit CC.
Citeste si:
"Aceste dispozitii sunt neconstitutionale raportat la art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie referitoare la statul de drept, obligatia respectarii Constitutiei si a legilor in ceea ce priveste claritatea si previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justitie si art.147 alin.(1) si (4) din Constitutie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale", a precizat sursa citata.
Modificari la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justitie de anul trecut. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. In aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor publici.
Citeste si:
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul cu o seara inainte, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.
Modificarile au fost contestate vehement de presedintele Traian Basescu, care a spus ca acestea sunt "dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie", precum DNA sau ANI. Reactia lui Basescu nu a fost singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.
Citeste si:
La randul sau, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, sustinea ca, in urma modificarilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati".
Si CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a sustinut insa ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM. Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
