Cei 751 de Membri ai Parlamentului European care vor prelua mandatele in iulie, nu numai ca vor stabili cursul politicilor europene in urmatorii 5 ani dar vor alege, de asemenea, noul lider al institutiei executive a UE, Comisia Europeana, arata europarl.eu.

De ce sunt aceste alegeri diferite

Cresterea competentelor Parlamentului European din 2009 a inceput sa-si faca simtita prezenta, mai ales in timp ce Uniunea Europeana incerca sa invinga criza economica, iar Membrii Parlamentului European incercau sa elaboreze noi acte legislative, printre altele privind disciplina bugetara efectiva, sprijinirea bancilor care erau in faliment si limitarea bonusurilor bancherilor. Asadar, alegerile europene din luna mai vor permite alegatorilor sa contribuie la consolidarea si schimbarea directiei pe care Europa va porni in abordarea crizei economice si in multe alte probleme care afecteaza viata cotidiana a oamenilor.

Pentru prima data, componenta noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce urmatoarea Comisie Europeana, institutia executiva a UE, care initiaza legislatia si supravegheaza punerea sa in aplicare. Conform noilor reguli, sefii statelor sau guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor Presedinte al Comisiei, trebuie sa faca acest lucru tinand cont de rezultatele alegerilor.

Parlamentul European va alege Presedintele Comisiei cu o majoritate a membrilor componenti, adica cel putin jumatate din cei 751 de Membri ai Parlamentului European care vor fi alesi (376). Astfel, partidele politice europene vor prezenta, daca nu au facut-o deja, candidatii pentru aceasta functie de conducere in UE, inaintea alegerilor europene, permitandu-le astfel ceta 55;enilor sa aiba un cuvant de spus in privinta viitorului Presedinte al Comisiei.

Citeste si:

Noua majoritate politica rezultata din alegeri va elabora, de asemenea, legislatia europeana in urmatorii cinci ani, in domenii precum piata unica sau libertatile civile. Parlamentul - singura institutie UE aleasa in mod direct - este acum o componenta fundamentala pentru sistemul european de luare a deciziilor si are o influenta egala cu cea a guvernelor nationale cu privire la aproape toate legile UE. Alegatorii vor avea o influenta mai mare ca niciodata.

Grupuri politice si legea electorala

Parlamentul are in prezent sapte grupuri politice, reprezentand mai mult de 160 de partide nationale. Conform regulilor Parlamentului, membrii unui grup trebuie sa aiba o "apartenenta politica" si sa includa cel putin 25 de membri din cel putin un sfert din statele membre (in mod curent, cel putin sapte). Membrii care nu doresc sau nu pot sa faca parte dintr-un grup se numesc "ne-afiliati".

Exista reguli comune la nivelul UE pentru alegeri, dar intr-o mare masura acestea sunt organizate in jurul traditiilor si legilor nationale. De exemplu, ramane la latitudinea fiecarui stat membru sa decida daca foloseste un sistem de liste inchise sau deschise sau un prag specific, atat timp cat acesta nu depaseste 5%. Exista unele incompatibilitati comune, dar fiecare tara poate impune, de asemenea, pe cele proprii. Varsta minima de vot este de 18 ani cu exceptia Austriei unde aceasta varsta este 16 ani. Varsta minima pentru candidati variaza de la tara la tara, desi in cele mai multe cazuri este, de asemenea, 18 ani.

Votul este obligatoriu in Belgia, Cipru, Grecia si Luxemburg

Chiar daca atentia este indreptata asupra viitoarelor alegeri, activitatea actualului Parlament nu s-a incheiat, iar urmatoarele luni vor fi pline de decizii politice si legislative. Dosarele legislative care sunt inca pe agenda actualului Parlament includ: mecanismul unic de lichidare a bancilor falimentare, uniunea bancara, garantiile pentru depozite, pachetul de telecomunicatii, inspectiile sanitare pentru produse alimentare si animale, detasarea lucratorilor, protectia datelor, siguranta produselor, serviciile portuare, pachetul feroviar si regulile pentru un "cer unic".

Parlamentul trebuie inca sa voteze textele definitive privind sanctiunile penale pentru manipularea pietei, emisiile de CO2 la automobile, Directiva privind Pietele Instrumentelor Financiare, precum si Directiva referitoare la tutun. Dezbateri cu priv ire la "Troika" formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI si cu privire la supravegherea Agentiei Nationale de Securitate din SUA sunt, de asemenea, pe ordinea de zi.