Potrivit celor mai recente date statistice ale ANP, transmise in urma solicitarii agentiei MEDIAFAX, 148 de detinuti din Romania, din totalul celor peste 32.000 de persoane lipsite de libertate, au deficiente de vedere, de auz sau locomotorii. Dintre acestia, 74 de detinuti au deficiente locomotorii, 68 au deficiente de vedere, iar 14 au deficiente de auz, doua dintre persoanele incarcerate fiind surdomute.

Persoanele lipsite de libertate beneficiaza, conform legislatiei in vigoare, de asistenta medicala de specialitate, in functie de afectiunile cu care sunt in evidenta cabinetelor medicale. "Persoanele cu dizabilitati au la dispozitie rampe de acces, dispozitive de sprijin pentru grupuri sanitare si vase WC speciale din dotarea unitatilor penitenciare", arata ANP.

Articolul 94 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal reglementeaza dispozitiile in baza carora persoanele cu dizabilitati executa pedeapsa. Astfel, conform cadrului legal, Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia unitatii de detentie dispun masuri specifice pentru protectia sanatatii fizice si psihice a persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati, potrivit Mediafax.

Potrivit aceluiasi articol, persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase adecvate nevoilor si personalitatii lor, in functie de optiunile si aptitudinile lor. Activitatile de formare profesionala a persoanelor condamnate care prezinta dizabilitati pot fi organizate de administratia penitenciarului, in colaborare cu personalul specializat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

"Prevederile legale in vigoare si reglementarile interne circumscrise domeniului reintegrare sociala (decizii ale directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, proceduri de lucru, ordine) nu includ dispozitii care sa limiteze participarea persoanelor cu dizabilitati la activitati destinate reintegrarii sociale", precizeaza ANP. Potrivit sursei citate, activitatea de reintegrare sociala desfasurata in inchisorile din Romania cuprinde trei etape, respectiv adaptarea, interventia si perioada de dinaintea reintoarcerii in comunitate.

Citeste si:

Astfel, potrivit legii, imediat dupa ce ajung in penitenciar, toate persoanele private de libertate sunt evaluate din punct de vedere al educatiei, asistentei psihologice si asistentei sociale. "Concluziile evaluarilor fundamenteaza proiectarea asistentei de specialitate pe parcursul executarii pedepsei, sub forma Planului individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica. In cuprinsul Planului sunt recomandate, pentru fiecare persoana condamnata, activitatile si programele pe care urmeaza sa le parcurga pe timpul detentiei, in scopul facilitarii reinsertiei sociale postcondamnatorii, tinandu-se cont de resursele umane si materiale existente la nivelul asezamintelor de detinere", arata oficialii Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Conform ANP, oferta de programe si activitati educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala existenta la nivelul penitenciarelor cuprinde programe si activitati de grup, precum si activitati individuale. In etapa de adaptare, la nivelul tuturor unitatilor se deruleaza Programul de adaptare la viata institutionala, care se adreseaza persoanelor private de libertate care tocmai au intrat in penitenciar. Acest program este desfasurat de catre un educator, in colaborare cu psihologul, asistentul social, preotul precum si reprezentanti ai altor sectoare de activitate din penitenciar si dureaza 21 zile, timp in care acestia se intalnesc zilnic cu detinutul.

"In cadrul Programului de adaptare la viata institutionalizata, asistentul social realizeaza evaluarea sociala initiala, care este parte integranta a evaluarii complexe multidisciplinare si fundamenteaza proiectarea oricarui demers de asistenta sociala, avand in vedere identificarea principalelor riscuri si nevoi sociale, in scopul orientarii interventiei specifice, pe baza utilizarii Instrumentului de evaluare a nevoilor de asistenta sociala", potrivit ANP.

Totodata, asistentii sociali care isi desfasoara activitatea in unitatile penitenciare organizeaza si desfasoara programe de asistenta sociala, activitati de evaluare si de consiliere sociala, prin actiuni cum ar fi informarea persoanelor private de libertate cu privire la serviciile sociale de care pot beneficia pe perioada detentiei, sprijinirea in vederea adaptarii la mediul din inchisoare, informarea detinutilor cu privire la demersurile pe care le pot intreprinde pentru a obtine acte de stare civila, pensii de diferite tipuri, certificate de incadrare intr-o categorie de persoana cu handicap.

"Persoanele cu dizabilitati care executa o pedeapsa privativa de libertate pot participa, atat la solicitare cat si din oficiu, la activitatile cu caracter educativ, de asistenta psihologica si asistenta sociala, destinate populatiei carcerale", au mai aratat oficialii ANP.

Sursa foto: Detinut/Shutterstock.com