Acum in varsta de 64 de ani, George Nechiti s-a nascut intr-o familie de tarani din Feldru, judetul Bistrita-Nasaud. De-a lungul timpului, a lucrat in agricultura, la oi, ca dulgher si apoi in Ministerul de Interne. Dupa pensionare, s-a retras acasa, la Feldru, si a inceput sa sculpteze in lemn diferite obiecte, de la rame pentru tablouri si oglinzi, la suporturi pentru trofeele de vanatoare, pana la piese de mobilier. Treptat, a inceput sa colectioneze trofee de vanatoare, obtinute la schimb cu tablii sculptate, apoi obiecte vechi, precum cele care l-au inconjurat in copilarie, scrie Mediafax.

In 2005, aveam deja peste 2.000 de obiecte, dar nu era voie sa faci atunci muzeu privat.

"Dupa ce m-am pensionat, in 2001, a venit cineva la socrul meu si i-a cerut un jug ca sa faca un muzeu si m-am gandit sa fac si eu unul fiindca eu am trait pana la 20 de ani cu tot felul de astfel de obiecte. Atunci am inceput sa adun de la rude, de la vecini tot ce ei voiau sa arunce. In 2005, aveam deja peste 2.000 de obiecte, dar nu era voie sa faci atunci muzeu privat. Un prieten al fiului meu a facut fotografii si le-a postat pe internet, m-au gasit cei de la Muzeul Taranului Roman, care in perioada aceea faceau calificare cu cei care colectionau, cei ca mine. Asa ca au venit si la mine, au stat trei zile si dupa un an m-au chemat la Bucuresti sa ma invete cum se pastreaza obiectele, cum trebuie conservate", povesteste George Nechiti.

Acolo, la Bucuresti, s-a intalnit cu mai multi pasionati ca si el. "Am facut o cerere ca sa infiintam o asociatie pentru colectionari. Acum fac parte din asociatia aceasta si am muzeul meu privat", spune barbatul.

Taxa perceputa la intrarea in muzeu, stabilita de vizitatori

Obiectele colectionate de George Nechiti au o vechime de la 40 de ani in sus, unele chiar depasind o suta de ani.
"Am moara, car, batoza, obiecte folosite de ciobani, peste o suta de costume populare, am razboi de tesut, pasari impaiate, cufere. De exemplu, am un carucior adus din America in 1914. Un batran din Feldru mi l-a dat. E facut din ceva piele, are roti moderne, dar si paravan. Seamana foarte mult cu cele din ziua de azi. Mai am si un fel de leagan cu care mergeau taranii la camp. Il punea taranul la marginea campului, la umbra, si omul se ducea si lucra. Seamana cu un hamac din zilele noastre", explica el. George Nechiti a mai colectionat bunde ale ciobanilor, clopote de la oi, diverse ustensile folosite la stana, cofe de apa, recipiente cu care se vindeau cereale, asa numitele "litre", sararite, razboi de tesut. Barbatul spune ca muzeul sau poate fi vizitat zilnic de oricine.

"Nu iau taxa. Las la latitudinea oamenilor sa dea cat vor, un leu, doi, trei. Am avut mai multe grupuri de straini, chiar si din America, din Italia, din tara. Patru studenti si-au facut lucrarea de diploma la muzeul meu si au luat 10. Multa lume apreciaza munca mea. Le place sa vada obiectele vechi. S-a scris si o carte despre mine, care a fost lansata zilele acestea. Ioan Mititean din Nasaud a scris cartea «Georghe Nechiti din Feldru, pastrator de comori». Eu nu sunt etnolog, nu m-a invatat nimeni, dar, daca am primit un razboi de tesut stricat, eu l-am reparat, am lipit oale de ceramica sparte. Sunt autodidact", afirma Nechiti.

Citeste si:

Colectionarul e suparat insa ca nu-i mai ajunge incinta casei sa expuna in conditii adecvate tot ce a adunat.
"Daca cineva m-ar ajuta cu un spatiu, le-as face sa fie vii. As pune batoza cu cai sa functioneze, sa vada lumea cum era, dar trebuie acoperita, protejata. As pune moara in functiune, gaterul de debitat materialul lemnos", spune Nechiti.

Primarul comunei Feldru, Grigore Tiolan, spune ca, in semn de recunostinta pentru efortul pe care l-a facut George Nechiti, Consiliul Local i-a acordat titlul de "Cetatean de onoare", insa, din pacate, nu il poate ajuta cu acordarea unui spatiu. "E un om deosebit si ne mandrim cu el. Noi l-am ajutat cu mici sponsorizari, dar Primaria si Consiliul Local Feldru nu poate investi intr-o afacere privata. L-am pus insa in legatura cu Grupul de Initiativa Locala (GAL) Tara Nasaudului si cu cei care se ocupa de atragerea fondurilor europene. Speram ca in exercitiul financiar 2014-2020 sa gaseasca o portita prin care sa fie finantata eventual o constructie unde sa fie expuse toate obiectele din muzeul sau", afirma Tiolan.

Sursa foto: Free Digital Photos