Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie "Emil Racovita” Bucuresti, a declarat, sambata, la Cluj-Napoca, la lansarea proiectului "Cavemonitor”, ca proiectul isi propune sa furnizeze harti de vulnerabilitate pentru administratorii si custozii pesterilor si sa elaboreze un protocol de monitorizare care sa fie apoi implementat in pesterile turistice, potrivit Mediafax.

"Am lansat un proiect pilot, "Cavemonitor - impactul antropic in pesteri turistice", care urmareste monitorizarea microclimatului si a parametrilor fizici, chimici si biologici din apa, aer, sedimente, si schimbarea lor in raport cu fluxul turistic din cinci pesteri cele mai vizitate din Romania - Ursilor, Meziad, Muierilor, Polovragi si Valea Cetatii. Proiectul isi propune sa furnizeze harti de vulnerabilitate pentru administratorii si custozii pesterilor, sa elaboreze un protocol de monitorizare care sa fie apoi implementat in pesterile turistice, dar si un ghid de bune practici pentru pesterile din Romania”, a spus Constantin. Acesta a adaugat ca proiectul este derulat de Institutul de Speologie "Emil Racovita” Bucuresti, Universitatea din Bergen, Norvegia, si Universitatea "Babes-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca si beneficiaza de o finantare de 880.000 de euro printr-un program de granturi oferit de Norvegia, Islanda si Lichtenstein.

Potrivit lui Silviu Constantin, este primul proiect care isi propune monitorizarea nivelelor concentratiilor de radon din pesterile turistice din Romania. "Cercetarile urmeaza sa stabileasca in ce masura frecventa si volumul traficului turistic afecteaza pesterile si ce solutii putem oferi pentru conservarea faunei din pesteri, a liliecilor si a unor specii de nevertebrate. Este nevoie de o astfel de cercetare deoarece, in Romania, nu exista reglementari, nu exista protocoale de monitorizare a pesterilor turistice si nu se aplica programe de monitorizare a schimbarilor din subteran”, a spus Silviu Constantin. Acesta a mentionat ca, in cadrul proiectului, se vor dezvolta solutii tehnice pentru asigurarea unui iluminat ecologic in pesteri care sa impiedice dezvoltarea florei de lampa pentru a nu se ajunge la degradarea pesterii.

"Mediul subteran este foarte sensibil la actiunea umana si se poate deteriora ireversibil atunci cand microclimatul este perturbat. Ceea ce vedem, azi, ca o pestera frumoasa, demna de amenajare turistica, poate deveni, dupa o amenajare proasta, o pestera urata care se distruge ca monument natural. Cele cinci pesteri selectate in proiect sunt vizitate anual de peste 500.000 de turisti, impactul uman poate fi devastator pentru o pestera frumoasa si noi vrem vrem sa pastram pesterile asa cum au fost”, a aratat speologul de la Institutul "Emil Racovita”. Silviu Constantin a explicat ca, de exemplu, cresterea concentratiei de dioxid de carbon poate duce la coroziunea pesterii iar schimbarea ventilatiei aduce particule fine de praf si se ajunge la degradari. Proiectul "Cavemonitor” se va derula pe o perioada de doi ani.

Sursa foto: Flickr/NeilsPhotography