Maven (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) a intrat pe orbita martiana la ora 02.24 GMT, au precizat cercetatorii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din orasul californian Pasadena. Inginerii de la NASA au salutat prin ropote de aplauze plasarea cu succes a sondei pe orbita martiana, ce a fost confirmata printr-o serie de imagini transmise in direct, potrivit Mediafax.

"Dupa o calatorie de 10 luni si 711 milioane de kilometri parcursi, Maven a ajuns pe orbita", a anuntat, la scurt timp dupa aceea, NASA pe site-ul ei.
Plasarea pe orbita a fost realizata dupa pornirea motoarelor sondei timp de 30 de minute, pentru a scadea viteza de coborare a vehiculului. "In calitatea sa de prim vehicul orbital care va studia atmosfera inalta a lui Marte, Maven ne va ajuta sa intelegem mai bine istoria atmosferei martiene si felul in care clima acestei planete s-a schimbat pe parcursul timpului, ca si impactul avut asupra mediului la suprafata si potentialul caracter locuibil al planetei", a declarat intr-un comunicat publicat duminica seara directorul general al NASA, Charles Bolden. "Maven ne va permite, de asemenea, sa pregatim mai bine viitoarele noastre misiuni cu echipaj uman la bord catre planeta rosie, in jurul anului 2030", a adaugat el.

Aceasta orbita este insa una provizorie. Maven va intra mai intai intr-o perioada de cinci saptamani de calibrare a instrumentelor sale, inainte de a se plasa pe o orbita eliptica definitiva de patru ore si jumatate, care ii va permite sa efectueze observatii de la toate latitudinile, in toate straturile din atmosfera inalta martiana, la altitudini cuprinse intre 150 kilometri si 6.000 kilometri. "Misiunea Maven - care va avea o durata de un an - va incerca sa raspunda intrebarilor pe care ni le punem in legatura cu disparitia apei care se gasea pe Marte intr-un trecut indepartat si a dioxidului de carbon (CO2)", a explicat Bruce Jakosky, cercetator la Universitatea Colorado, responsabil stiintific al misiunii Maven. "Acestea sunt intrebari importante pentru a intelege istoria planetei Marte, clima sa si posibilitatea existentei - cel putin - a unei vieti microbiene", a adaugat el.

Citeste si:

"Atunci cand apa curgea din abundenta pe Marte - asa cum o arata numeroase indicii -, planeta trebuia sa aiba o atmosfera mai densa, care producea gaze cu efect de sera, ce ii permiteau sa fie mai calda", a subliniat acelasi cercetator american. Analizand dinamica actuala a atmosferei martiene inalte, oamenii de stiinta vor putea sa inteleaga mai bine schimbarile petrecute de-a lungul timpului. "Instrumentele de la bordul lui Maven vizeaza gasirea elementelor care lipsesc din puzzle-ul istoriei planetei Marte", a subliniat David Mitchell, directorul acestui proiect NASA, reamintind "ca toate celelalte misiuni martiene de pana acum, ce includ roboti si sonde orbitale, se concentreaza doar pe suprafata lui Marte". Maven, o misiune spatiala care a costat 671 de milioane de dolari, este inzestrata cu opt instrumente, dintre care un spectrometru de masa care determina structurile moleculare ale gazelor atmosferice si senzorul SWEA (Solar Wind Electron Analyser), dezvoltat de Institutul francez de cercetari in astrofizica cu scopul de a analiza vanturile solare.

Sonda spatiala Maven, cu o greutate de 2,45 tone, a fost lansata pe 18 noiembrie 2013 de la baza spatiala Cape Canaveral din statul american Florida. NASA si Agentia Spatiala Europeana (ESA) au lansat mai multe sonde orbitale in ultimii ani, insa Statele Unite sunt singura tara care a reusit sa plaseze cu succes roboti pe solul martian. Cel mai recent dintre acestia este Curiosity, care a coborat pe suprafata martiana in august 2012, in craterul Gale, aflat in zona ecuatoriala a acestei planete. Cel mai sofisticat robot stiintific trimis vreodata de oameni pe o alta planeta, Curiosity a putut sa determine ca Marte a fost propice vietii microbiene in trecutul ei indepartat. La sfarsitul acestei saptamani, un vehicul spatial indian se va plasa la randul sau pe orbita planetei Marte. Aceasta va fi prima sonda orbitala indiana trimisa spre Marte si va avea misiunea de a cauta eventuale semne care sa ateste existenta vietii.

Sursa foto: Flick/Cyril Rana