Greenpeace activeaza in peste 45 de tari si este prezenta in Romania din 2007, cu toate ca prima actiune a avut loc in 2000, cand a avut loc accidentul miner de la Baia Mare, in urma caruia s-au scurs cianuri care au afectat mai multe rauri inainte de a ajunge la Marea Neagra. Membrii Greenpeace Austria au desfasurat atunci niste actiuni acolo, ei fiind prezenti si in 2004, cand a debutat serialul Rosia Montana, cu primul episod. Problemele de mediu se aglomerau si a urmat, trei ani mai tarziu, deschiderea unui birou Greenpeace in Bucuresti.

Rosia Montana - o "bomba cu ceas"?

Actiunile Greenpeace Romania impotriva exploatarii miniere de la Rosia Montana a avut rezultate: Camera Deputatilor a respins, in vara anului 2014, proiectul. Cu toate acestea, povestea nu s-a incheiat. "Au fost niste propuneri legislative de modificare a Legii Minelor. Initiativele legislative pot modifica lucrurile oricand cu privire la acest proiect, la fel cum a fost si cel respins ca urmare a presiunii din partea societatii civile. In ultima vreme, nu au mai existat initiative in ceea ce priveste proiectul de la Rosia Montana, s-au mai linistit putin lucrurile. E posibil ca asta sa se fi intamplat si din cauza alegerilor care au avut loc la finalul anului trecut. Au mai fost situatii de genul, in care nu s-a mai vorbit absolut nimic despre proiect pentru o perioada destul de lunga, iar ulterior am avut surpriza sa reapara. Legea minelor, daca ar fi fost aprobata, ar fi favorizat procesul de exploatare", afirma Alexandru Riza, coordonator campanii Greenpeace Romania.

Legea minelor nr. 85/2003 a facut obiectul unui proiect de lege prin care s-a propus modificarea si completarea ei. Procedura legislativa a fost insa incetata prin respingerea ei definitiva de catre Camera Deputatilor. Continutul legii poate fi consultat aici.

Activistii Greenpeace s-au dedicat atunci aproape exclusiv acestui proiect, una dintre actiuni fiind cea de la Parlament, numita simbolic "Parlamentul - zona de exploatare miniera". Peste 50 de activisti din 10 tari au incercat atunci sa opreasca adoptarea legii de catre Camera Deputatilor. Asta s-a si intamplat, pe 3 iunie, cand deputatii au respins proiectul, cativa dintre ei precizand ca presiunile din partea societatii civile au contribuit la verdictul dat de forul decizional.

"Masterplanul" energetic - ce propune Greenpeace

Daca in urma protestelor de la Rosia Montana, deputatii au ridicat un scut in fata exploatarii, planul energetic pe care membrii Greenpeace il propun isi intinde "tentaculele" in mai multe zone si depinde inclusiv de societatea civila.

Ce presupune planul? In primul rand, el se bazeaza pe renuntarea in cativa pasi la energiile pe baza de combustibili poluanti si daunatori catre un mediu bazat pe energii regenerabile si eficienta energetica. La baza planului sta un studiu facut de experti din Germania in 2012, numit "Revolutia energetica" si care a concluzionat transant: Romania ar putea, pana in 2050, sa se sustina din punct de vedere energetic, 84% din energie regenerabila, restul de 16% urmand sa fie asigurat din energie pe baza de hidrocarburi, cu emisii scazute de dioxid de carbon. In prezent, Romania are o capacitate instalata de energie regenerabila foarte mare, insa nu toata este preluata. De altfel, Romania a atins in 2014 o capacitate record, de 4.255 de MW, cu 82% mai mare decat in 2012, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE). "Potentialul, in ceea ce priveste resursele naturale ale tarii, este foarte mare: Romania e pe locul intai in ceea ce priveste potentialul energiilor eoliene din sud-estul Europei si pe locul trei in ceea ce priveste energia geotermala in toata Europa. Potentialul pe energie eoliana depaseste 17.000 de mega-wati, ceea ce inseamna mai mult decat consumul dublu al intregii tari la momentul actual", detaliaza Alexandru Riza, membru Greenpeace.

Mai mult, populatia Romaniei sustine trecerea la consumul bazat pe resurse regenerabile. Un studiu realizat de compania de cercetare Mercury Research in august 2014 arata ca 82% dintre romani prefera, pentru gospodaria lor, din surse regenerabile, iar 48% dintre ei sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru asta. Studiul a luat in calcul un esantion de 1007 de persoane.

In ceea ce priveste dependenta fata de Rusia, acesta spune ca suntem "unul dintre statele privilegiate, avand o dependenta foarte scazuta de gazul rusesc". De altfel, tinand cont de faptul ca aceasta dependenta scade de la an la an, Greenpeace da si un termen pentru iesirea Romaniei de sub jugul gazelor lui Putin: intre 3 si 7 ani, in cel mai fericit caz.

Reactoarele nucleare: merge Romania impotriva curentului?

Alexandru Riza spune ca termocentralele care functioneaza in prezent in Romania ar trebui inchise, motivand asta prin faptul ca ele sunt "un mod de producere a energiei ineficient, costisitor si poluant". "Este ineficient pentru ca aceste centrale au un randament foarte scazut, putine termocentrale din Romania au un randament mai mare de 30%", detaliaza el.

Romania va epuiza in scurt timp resursele de uraniu si va trebui sa importam, ceea ce nu contribuie deloc la independenta noastra energetica.

Acest demers ar implica si inchiderea centralei nucleare de la Cernavoda, care foloseste combustibil nuclear, bazat pe resurse de uraniu. "Romania va epuiza in scurt timp resursele de uraniu si va trebui sa importam, ceea ce nu contribuie deloc la independenta noastra energetica".

Activistul Greenpeace da exemplul Japoniei, care in urma accidentului de la Fukushima a oprit din functiune toate cele peste 30 de reactoare nucleare. Cea mai mare partea a capacitatii de productie a fost inlocuita cu energie regenerabila.

Citeste si:

Apropiind lupa de Europa, el invoca modelul Austriei, in primul rand pe baza transparentei in luarea deciziilor. "Au niste politici foarte bune in ceea ce priveste energia nucleara, singurul reactor contruit la ei, prin anii '70, nu a fost dat in functiune, pentru ca in urma consultarii populatiei, punerea in functiune a unui reactor nuclear a fost respinsa cu un procent zdrobitor. Acum e folosit pentru evenimente de genul expozitiilor si concertelor", completeaza Alexandru Riza. Alte tari incluse pe lista celor care au in plan inchiderea reactoarelor nucleare functionale sunt Germania, Belgia si Franta, unde sunt peste 80 de reactoare nucleare.

Agricultura eco. Studiu de caz: Romania

Un proiect care este permanent pe agenda Greenpeace Romania este cel referitori la agricultura sustenabila. Proiectul a fost initiat dupa ce, in 2014, membrii organizatiei au identificat cateva zeci de cazuri de cultivare ilegala de soia modificata genetic. Organismele modificate genetic (OMG) au fost pana acum interzise la nivel european, insa Parlamentul European a decis, pe 13 ianuarie, ca statele membre pot alege daca interzic sau aproba cultivarea de OMG.

Plantele modificate genetic, periculoase pentru consum?

Plantele modificate genetic, periculoase pentru consum?

"Am facut atunci presiuni asupra autoritatilor pentru distrugerea acelor culturi si luarea de masuri pentru stoparea acestui gen de activitati de cultivare ilegala, insa autoritatile nu au luat masuri si ca atare am dat curs mai multor actiuni in instanta", arata activistul organizatiei.

Pe langa pericolul organismelor modificate genetic, un altul este reprezentat de folosirea pe scara larga a pesticidelor in agricultura. "Agricultura ecologica presupune reducerea treptata a folosirii pesticidelor sintetice si folosirea unor metode naturale de combatere a daunatorilor. Cele mai eficiente de bazeaza pe masuri traditionale, de genul rotatiei culturilor, cresterea biodiversitatii - care presupune cultivarea unei varietati de soiuri ale aceleiasi culturi, deoarece fiecare daunator raspunde diferit la fiecare varietate-, incurajarea insectelor benefice, care reprezinta pradatori naturali, care nu prejudiciaza culturile", explica reprezentantul Greenpeace Romania.

Cu toate ca numarul operatorilor autorizati in agricultura ecologica e in crestere, iar in 2013 numarul lor s-a dublat fata de 2012, ajungand la circa 15.000 in toata tara, nu este de ajuns, avertizeaza Greenpeace.

"Fermierii din acest sector nu sunt subventionati asa cum ar trebui, cultivarea in regim ecologic presupune o mai mare atentie si o mai buna cunoastere a agriculturii, astfel incat sa nu se recurga la solutiile cele mai simple, cum ar fi stropirea cu pesticide. Inca e un segment de nisa in ceea ce priveste consumul, de aceea produsele sunt mai scumpe, dar si pentru ca presupune o mai buna calitate a produselor", conchide Alexandru Riza.

Cu toate ca Uniunea Europeana a interzis, in 2013, o serie de pesticide, din seria neonicotinoidelor - daunatoare albinelor si polenizatorilor, Romania a facut deja cel putin sase solicitari pentru a primi derogare, altfel spus, pentru a putea sa foloseasca acele pesticide. Alte state care au mai facut astfel de cereri sunt Finlanda si Lituania, insa nu mai mult de doua fiecare.

Alte probleme de care se ocupa membrii Greenpeace in Romania sunt cele privitoare la reducerea emisiilor cu efect de sera, oprirea defrisarilor in masa sau identificarea si curatirea siturilor contaminate de pe teritoriul tarii.