"Datele statistice sunt de netagaduit: in raport cu populatia de la inceputul anului 1990, cand Romania avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns in anul 2014 la o populatie cu resedinta in tara sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numara 26 de ani, reprezinta una dintre principalele amenintari pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii", a afirmat Ghetau, prezent la un eveniment de specialitate, conform Mediafax.

El a aratat ca reducerea populatiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori isi are originea in scadere naturala - 600.000 de persoane, emigratia definitiva - circa 300.000 de persoane, la care se adauga "o imensa emigratie" cu schimbare doar a resedintei in alte tari - aproape 2,4 milioane de locuitori. In privinta ratei fertilitatii, care indirect a devenit o amenintare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se afla in jurul valorii de 1,3 copii/femeie incepand cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 in anii 70.

Beneficiile economice ale scaderii natalitatii

"Nu trebuie sa omitem faptul ca scaderea numarului de nou-nascuti a fost benefica economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a facut pentru maternitate si nasterea copiilor, concedii postnatale, asistenta medicala, alocatii si indemnizatii, crese si gradinite, cheltuieli in sistemul educational, poate chiar si in programele de locuinte sociale", a spus Ghetau.

El a adaugat ca diminuarea numarului de nou-nascuti este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tanarului cuplu de a renunta la copii, de amanare a venirii lor pe lume ori de a avea un singur copil. "Si aici se regasesc avantaje economice, pentru individ si cuplu, prin alocarea resurselor spre alte finalitati ori un efort superior pentru calitatea vietii unicului copilul. Pe termen lung, insa, aceste avantaje se intorc cu un bumerag sub forma de costuri, mult mai mari decat in prezent, asupra societatii", a aratat Ghetau.