Surse judiciare, care redau informatii din documente ale Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) aflate la dosarul retrocedarii ilegale de paduri, in care sunt judecati, printre altii, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam si Tudor Chiuariu, au aratat, ca fostul ministru al Mediului Attila Korodi a fost interceptat telefonic si filat operativ de catre anchetatori in acest caz, scrie Mediafax.

Potrivit surselor citate, din documentele DNA de la dosar rezulta ca procurorii au cerut unui judecator de drepturi si libertati de la instanta suprema, in septembrie 2014, "autorizarea, cu titlu provizoriu, pentru doua zile, a interceptarii si inregistrarii convorbirilor, comunicarilor si mesageriei vocale efectuate prin telefon, precum si localizarea prin mijloace tehnice a lui Janica Poenaru", inculpat in dosar. Tot atunci ar fi fost autorizata supravegherea video, audio sau prin fotografiere, pe o durata de 48 de ore, in intervalul mentionat, a lui Attila Korodi. Cateva zile mai tarziu, procurorii DNA au revenit si au cerut magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie "autorizarea, timp de 16 zile, a interceptarilor, inregistrarilor si localizarii convorbirilor si a comunicarilor telefonice avute de Poenaru, Hrebenciuc, Matasel, Kadas, Octavian si Korodi, precum si supravegherea audio-video sau prin fotografiere a lui Poenaru si Korodi".

Potrivit acelorasi surse, interceptarea fostului ministru al Mediului s-a intins si pe parcursul lunii octombrie, fara a se face mentiuni despre aspecte din discutiile avute de Korodi. Sursele citate au precizat ca interceptarea lui Attila Korodi ar fi fost justificata prin faptul ca acesta a fost apelat telefonic de unul dintre inculpatii din dosar, care a aflat miza afacerii legate de retrocedari de paduri si a incercat sa apeleze la cunostintele pe care le avea. "In cadrul acestui din urma grup, format din Iacob Sorin Ioan, Kadas Iosif si Matasel Ioan, rolurile sunt impartite astfel: Iacob Sorin Ioan este specialist in terenuri forestiere si finantator al grupului, Matasel Ioan este specialist in terenuri agricole, iar Kadas Iosif are foarte multe conexiuni in lumea masonilor si printre cei mai importanti oameni politici din UDMR (Laszlo Borbely, Verestoy Attila, Kovacs Attila, Attila Korodi etc). Din dorinta de a nu pierde oportunitatea unui castig mare de bani, fiecare dintre membrii grupului a incercat sa-si aduca contributia, apeland de urgenta la toate cunostintele posibile", au aratat procurorii DNA in rechizitoriul din dosarul retrocedarii ilegale de paduri.

In acelasi document, anchetatorii redau si interceptarea unei discutii din 28 august 2014, intre Kadas si Korodi, precum si o serie de mesaje ulterioare discutiei:
"M: Alo?
Kadas (K): Cu respect, domnule ministru. KADAS sunt, de la Brasov. Acum sunt in Hanovra...
M: Buna ziua. Va rog...
K: As dori... am o rugaminte... Ati putea sa primiti doi prieteni... am eu o treaba si sa va spuna dumneavoastra...
M: Prea curand, nu... Luni.
K: Deci nu prea curand... A, deci si dumneavoastra sunteti plecat. Ok. Pai concediu placut in continuare si dumneavoastra...
M: Multumesc.
K: Cu respect! La revedere!
(...)
Buna dimineata. Domnule Ministru. Daca treceti prin Brasov va rog sa-mi spuneti ca sa ne intalnim pentru 3 minute. Kadas Joska
(...)
Sunt in Bucuresti deja
(...)
Multumesc. Eventual cand va veti intoarce? Pot spera?
(...)
In principiu miercuri
(...)
Multumesc. Pot sa va trimit un sms miercuri dimineata in jurul orei 9AM?
(...)
Da ".

Citeste si:

Procurorii au mai aratat in documentul citat ca relevanta printre incercarile lui Kadas de a face tot posibilul pentru a inlesni intalnirea grupului cu Adam Craciunescu este discutia telefonica din 27 august 2014 cu Attila Kovacs, presedintele UDMR filiala Brasov
"Kadas (K): Alo? Alo?
Kovacs (A): Da.
K:Servus, domnule presedinte. Si tu esti in concediu ?
A: Nu. Te rog...
K: JOSKA sunt. Fii atent un pic... Cum se numeste domnul acela care e din partea noastra numit la Ministerul Padurilor? Din partea UDMR-ului...
A: Cine?
K: √la care e la paduri...
A: Unde?
K:In Bucuresti, la minister. Secretar de stat.
A: A!... √aa... PASZTOR.
K: PASZTOR? Si il cunosti pe tip?
A: Nu in mod deosebit.
K: Bine, ok...
A: Dar, na... De ce, vrei sa vorbesti ceva cu el?
K: Eu sunt in Hanovra, dar oamenii mei sunt acolo, in Bucuresti si ar fi vrut... KORODI ne-a recomandat pe cineva, dar ala e bolnav. L-am sunat acum pe KORODI, dar nu poate sa vorbeasca cu altcineva, ca e plecat acum si nu vrea sa vorbeasca cu PASZTOR. Si ala e secretar de stat... Si ma gandeam daca poti tu sa vorbesti cu el, sa-i primeasca pe oamenii mei. E vorba doar de o semnatura.
A: Pai pot sa vorbesc cu el. Incerc sa-l sun, sa vad daca...
K:Si ma suni inapoi daca?...
A: Da. Da.
K: Multumesc frumos, ATTILA. Hello, servus! Numai bine".

Sursele citate au precizat ca, la finalizarea acestei anchete, Attila Korodi are calitate de martor in caz si a fost audiat de procurorii anticoruptie, urmand sa fie citat si la instanta, pe parcursul procesului. In dosarul retrocedarii ilegale de paduri au fost trimisi in judecata fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu si alte 13 persoane. In cauza vor fi judecati Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de padure din judetul Bacau, judecatorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, seful Romsilva, Adam Craciunescu, judecatoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Brasov, sotia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Calugar, Ioan Matasel, Rodica Gabriela Zaharia si Iulian Durlan.

Parti civile in dosar sunt statul roman, prin Ministerul Finantelor, si persoana fizica Alina Suciu. Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza si Dan Costin Bengescu sunt acuzati de constituirea unui grup infractional prin care urmareau sa obtina venituri prin cumparare de influenta sau folosirea functiilor. Dosarul vizeaza retrocedarea a peste 43.000 de hectare de padure in judetul Bacau, in baza unor decizii ilegale ale unor judecatori, cu implicarea unor parlamentari, pentru obtinerea ilegala a unor sume mari de bani. Grupul infractional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienta banilor. Pagubita in acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro dupa ce Sturdza a reusit sa intre in posesia celor peste 43.000 de hectare de padure.