„Pe criza francului elvetian, pozitia FMI, BM, CE este urmatoarea: nu Romania e cazul cel mai grav din regiune. Romania este cazul cel mai usor, spun ei, e o problema gestionabila, atat din punct de vedere al sistemului bancar, cat si din punct de vedere al Guvernului”, a spus Viorel Stefan, dupa intrevederea dintre delegatia FMI, BM si CE cu deputatii membri ai Comisiei de buget-finante-banci, scrie Mediafax.

El a aratat ca FMI recomanda ca Romania sa aplice doua cai: adoptarea Legii insolventei si stimularea dialogului dintre banci si clientii care au probleme in rambursarea creditelor in CHF. „Pe doua cai ne recomanda sa mergem: sa finalizam adoptarea Legii insolventei persoanelor fizice, pe de o parte; iar pe de alta parte sa canalizam si sa stimulam dialogul intre institutiile de credit si persoanele indatorate, datornicii cu probleme si cu un suport legislativ de facilitare a acestui dialog de tipul OUG 46, celebra «electorata», careia eu i-as spune azi «scade rata»”, a adaugat Viorel Stefan.

Aproximativ 1.500 de persoane care au imprumuturi in franci elvetieni au iesit din nou duminica in Piata Constitutiei, la doua saptamani dupa protestul anterior, actiuni similare avand loc simultan la Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%. "Nu putem sa mergem la banca sa negociem individual, ne trebuie o solutie legislativa. Vom pune la dispozitia Comisiei de buget-finante documente care arata ca nu se poate negocia cu bancile. N-au negociat nici cand am semnat contractele, nici acum", a afirmat Catalin Voivozeanu, unul dintre reprezentantii Grupului Clientilor cu Credite in CHF si initiator al mitingului.
Partile implicate in "criza francului" au pozitii diferite privind solutiile la problemele clientilor cu astfel de credite accentuate dupa aprecierea puternica a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

Clientii doresc un act normativ prin care sa aiba posibilitatea de a converti in lei creditele in valuta la cursul de la momentul acordarii imprumutului apreciat cu maxim 20%. Pe de alta parte, bancile si BNR invoca neconstitutionalitatea unei astfel de masuri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea sa le suporte si ar ajunge chiar in situatia falimentului. Astfel, banca centrala impreuna cu bancile care au in portofolii credite in franci elvetieni si cu Asociatia Romana a Bancilor pledeaza pentru solutii individuale, aplicate de la caz la caz, intrucat portofoliul in franci este foarte diversificat si nu se pot aplica solutii generale. Pana in prezent, opt institutii de credit au anuntat masuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul.
La randul lor, clientii spun ca solutiile oferite de banci pe termen lung exista doar la nivel declarativ, intrucat in realitate bancile nu negociaza solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteaza debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urma, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei.

Mai mult, unele institutii de credit au cerut clientilor garantii suplimentare pentru conversia creditului in lei, insa la cursul zilei, avand in vedere ca valoarea imobilului adus ca garantie s-a depreciat aproape la jumatate fata de momentul contractarii creditului. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului sustine, de asemenea, gasirea unei solutii pe cale administrativa, prin care sa se impuna impartirea riscurilor intre clienti si banci, dar si solutii concrete pe termen lung din partea bancilor, dupa ce a ajuns la concluzia ca nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere. Parlamentarii au dezbatut problema creditelor in franci in mai multe sedinte ale Comisiei Buget-Finante-Banci impreuna cu toate partile implicate. Marti vor avea loc discutii ale parlamentarilor cu conducerea BNR.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni. Cursul francului elvetian anuntat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul saptamanii s-a aflat in scadere cu 6,3 bani. Referinta francului elvetian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. In urma cu o saptamana, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric in registrat in urma cu doua saptamani, francul se afla in declin cu 40,1 bani.

Francul elvetian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, dupa mai multe sedinte in care a doborat record dupa record, ca urmare a eliminarii a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elvetiei. La maximul de 4,5817 lei, francul era in urcare cu 22,5% fata de cursul de 3,7415 lei inregistrat miercuri, 14 ianuarie, inainte de decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafon. In prezent, francul se plaseaza cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se afla cu 11,74% peste referinta BNR din 14 ianuarie, ultima inainte de anuntul Bancii Elvetiei.

Citeste si:

Acordul cu FMI, BM si CE este suspendat temporar, pana se gasesc solutii

Viorel Stefan a declarat ca acordul cu FMI, BM si CE este suspendat temporar, pana se gasesc solutii la nivel de experti la problemele care nu au fost armonizate. "Aceasta misiune (a FMI, n.r.) se va solda cu o nota a expertilor institutiilor financiare care isi vor prezenta punctul de vedere in clar in legatura cu ce trebuie facut in aceste domenii, urmand ca la nivel de experti sa se pregateasca solutii care se vor armoniza in perioada urmatoare", a spus Viorel Stefan, dupa intrevederea dintre delegatia FMI, BM si CE cu deputatii membri ai Comisiei de Buget- finante-banci.

"Altfel spus, acordul in sine ramane in vigoare, iar faptul ca nu se semneaza o scrisoare de intentie inseamna o suspendare temporara pana cand expertii Guvernului cu expertii institutiilor internationale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate in interiorul acestei misiuni”, a adaugat Viorel Stefan. El a aratat ca acordul ramane in aceeasi stare de suspendare de la jumatatea anului trecut, pana se gasesc solutii. Viorel Stefan a mai aratat ca reprezentantii institutiilor internationale solicita ca Romania sa revina la graficul la care s-a anagajat in privinta cresterii preturilor la gazele naturale si care a fost suspendat la jumatatea anului trecut. "De fapt este un angajament mai vechi, nu este o noutate ceea ce solicita reprezentantii institutiilor internationale: revenirea la graficul la care Romania s-a angajat mai demult si care a fost suspendat de la jumatatea anului trecut. Ori este o decizie care presupune expertize mai ample si ar fi fost incorect ca acum sa se transeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de intentie", a mentionat deputatul PSD.

Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI si CE in actuala misiune de evaluare, cele doua institutii cerand cresterea abrupta a pretului la gaze pentru populatie si CET-uri din aprilie si restructurarea masiva a companiilor energetice Hunedoara si Oltenia, a anuntat premierul Victor Ponta. El a precizat ca, in aceste conditii, nu va fi semnata o scrisoare de intentie si ca discutiile pe aceste doua puncte de divergenta vor continua in aprilie, acordul ramanand insa in vigoare. Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) au cerut ca liberalizarea pretului la gaze sa fie aplicata din luna aprilie pentru populatie si centrale de energie termica (CET-uri), cu o crestere a pretului la gaze catalogata drept "abrupta" de catre seful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins aceasta solicitare, considerand-o nesustenabila, cu argumentul ca populatia si CET-urile nu pot suporta o astfel de crestere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.

Miza nu e sa accesam banii FMI, ci sa beneficiem de expertiza lor

Viorel Stefan a mai spus ca miza acordului cu FMI nu consta in a accesa bani de la Fond, ci in a beneficia de expertiza institutiilor financiare, el aratand ca Romania este curtata pe piata financiara internationala si ca exista si „solutii romanesti”. „Romania nu a accesat bani pentru ca miza nu este sa accesam bani de la FMI. Romania este o mireasa curtata pe piata financiara internationala. Nu este o miza sa accesam banii Fondului, indiferent daca se semneaza sau nu scrisoarea de intentie. Miza e sa beneficiem de expertiza acestor institutii, nu sa accesam bani”, a spus Viorel Stefan.

El a aratat ca, in caz de criza financiara interna sau externa, Romania are un buffer care poate acoperi timp de sase luni necesitatile de finantare. Viorel Stefan a spus ca exista si „solutii romanesti” la problemele existente si ca FMI, BM si CE nu detin adevarul absolut.
„Important este ca, in final, cel care are dreptate sa fie Guvernul. Eu sper ca si in aceasta materie care azi ar face sa nu se semneze scrisoarea, pana in primavara sa constatam ca Guvernul a avut dreptate si solutiile pe care le propune vor prevala in fata expertilor acestor institutii si vor fi agreate. De ce sa fim pesimisti? De ce sa credem ca doar FMI, BM si CE detin adevarul absolut? Poate exista si solutii romanesti care pot sa prevaleze in aceasta materie”, a mentionat Viorel Stefan.