"Federatia Editorilor din Romania, cea mai importanta entitate patronala din mediul editorial romanesc, atrage atentia asupra unui proiect de lege aflat in faza finala de aprobare si care presupune cresterea pretului tuturor cartilor de beletristica in beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din Romania (USR)", se arata intr-un comunicat, scrie Mediafax.

Publicul cu venituri medii si reduse si parintii cu copii scolarizati vor fi principalii afectati de aceasta taxa care, potrivit estimarilor, va duce la cresterea in medie a pretului cartilor cu 7% - 10%. Un timbru de acest fel este singular in randul statelor membre UE, potrivit informatiilor furnizate de Federatia Europeana a Editorilor (FEP), dar si in randul membrilor Asociatiei Internationale a Editorilor (IPA).

Potrivit comunicatului citat, propunerea a "beneficiat" de un traseu parlamentar extrem de scurt si a ajuns aproape de votul final la Camera Deputatilor fara nicio consultare publica la care sa fie chemate partile interesate. "Proiectul de lege 583/ 2014, care instituie un timbru literar de 1 leu aplicat pe cartile de fictiune (inclusiv eseuri, critica literara sau culegeri de texte in scop didactic) care sa se faca venit direct la bugetul organizatiilor de creatori cu statut de utilitate publica, a trecut de Senat prin adoptare tacita la sfarsitul anului trecut si, in nici doua saptamani de activitate parlamentara din 2015, a parcurs in viteza traseul din Camera Deputatilor, aflandu-se in prezent in faza votului final din Comisia de Cultura, dupa care urmeaza votul in plen", se mai arata in comunicatul citat.

Din analiza juridica a acestui proiect, rezulta ca Romania risca proceduri de infringement in cazul in care o astfel de masura este aprobata. In primul rand, directionarea catre o singura organizatie privata a unei taxe colectate printr-o lege organica poate fi considerata ajutor de stat mascat, in contradictie cu articolul 107 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene. In al doilea rand, aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor straini poate fi considerata o bariera in calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor, intrucat cartile autorilor romani nu sunt taxate similar in celelalte state membre UE, spun reprezentantii FER.

La presiunile reprezentantilor FER, sustinuti de reprezentantii altor segmente culturale (producatorii de fonograme si producatorii de spectacole si concerte), presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, Gigel-Sorinel Stirbu, a convocat pentru luni o serie de consultari cu reprezentantii celor direct vizati de noile prevederi legislative, se mai arata in comunicatul citat. Reprezentantii editorilor au reusit sa introduca pe agenda Comisiei de Cultura aceste consultari dupa ce au participat activ si au depus memorii tehnice in cadrul intrunirilor comisiei din saptamana trecuta, intalniri in care punctul central de discutii intre deputati si organismele beneficiare ale timbrului cultural a fost in buna masura gasirea unor metode care sa limiteze accesul altor organizatii la colectarea timbrului. Situatia a fost semnalata si Administratiei Prezidentiale, iar un document tehnic semnat de conducerea Federatiei Editorilor a fost depus in atentia presedintelui Klaus Iohannis.

Citeste si:

"Speram ca deputatii din Comisia de Cultura sa se convinga de justetea argumentelor care stau impotriva acestei propuneri legislative insolite si sa respinga prin votul lor un proiect de lege care, desi afirma ca va sustine cultura romana, nu va face decat sa duca Romania si mai jos in clasamentele europene referitoare la consumul cultural - lectura, spectacole etc.", transmit reprezentantii FER. Si editurile Polirom si Nemira contesta proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecinta "cresterea fara precedent a nivelului de taxare" si aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru tigari si bauturi alcoolice.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost initiat de 84 de deputati si senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD si UDMR, si a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodata, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridica, de disciplina si imunitati. "Am luat cunostinta cu ingrijorare despre noul proiect de lege dezbatut in comisia de specialitate a Camerei Deputatilor privind timbrul cultural, proiect menit sa inlocuiasca legea nr. 35/1994. Ingrijorarea noastra nu priveste aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales cresterea fara precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cartilor de beletristica, proiectul prevede o crestere de la 2% din pretul de vanzare al cartilor la o valoare forfetara de 1 leu", se arata intr-un comunicat remis de editura Polirom.

Practic, daca pentru o carte care costa 10 lei valoarea TL este in prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creste de cinci ori. Pentru un pret mediu al cartilor editate in prezent in Romania - de 20 lei -, cresterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru tigari si bauturi alcoolice, si un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arata in comunicat. "Estimam ca toate acestea cumulate vor duce la cresteri medii de preturi de circa 7 - 8% fata de cele actuale", se mai arata in comunicatul citat. Criza economica a redus drastic, cu 30 - 40%, piata de carte autohtona. Consumul de carte per capita in Romania este printre cele mai scazute, iar bibliotecile, inclusiv cele scolare, cu putine exceptii, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizitii, spun reprezentantii editurii Polirom.

"Cresterea unei taxe, si asa unice in Uniunea Europeana, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura. Chiar si pentru o cota de TVA redusa (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtatoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decat nivelul mediu european. Mentionam ca in multe tari preocupate de accesul cetatenilor lor la cultura, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 - 6%). Nu stim in ce masura cresterea taxei pentru cartile de literatura va sluji uniunilor de creatori, intrucat proiectul de lege nu reglementeaza modul de utilizare a sumelor colectate. Știm insa ca primii afectati de scumpire vor fi elevii, studentii si toti iubitorii de beletristica, in general. Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura - in masura in care este un drept constitutional - va fi si mai restrictionat", mai spun reprezentantii editurii Polirom.

Potrivit editurii Nemira, proiectul de lege nu mentioneaza modul in care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din Romania, lucru sesizat si in Avizul Comisiei legislative din Senatul Romaniei. "Nu trebuie sa existe un conflict intre producatorii si consumatorii de literatura, nici intre ei si editori, insa este evident ca suprataxarea editurilor si, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefica, pe termen lung, nici scriitorilor insisi, inclusi sau nu in asociatii sau uniuni literare, ale caror carti nu vor mai ajunge la publicul larg", spun reprezentantii editurii Nemira. Prin urmare, editurile solicita ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza, in cazul in care nivelul de taxare al cartilor va ramane cel prevazut de actualul proiect.